6 trucuri pentru sănătatea intestinului care sunt supraevaluate. Ce obiceiuri populare pot face mai mult rău decât bine

Sănătatea intestinală a devenit un subiect tot mai discutat, iar interesul pentru echilibrul florei intestinale este în continuă creștere. De la ceaiurile promovate pentru detoxifiere și suplimentele cu probiotice până la testele de intoleranță alimentară, internetul este plin de recomandări care promit o digestie mai bună și un intestin sănătos.

Nu toate aceste metode au însă rezultatele prezentate în reclame sau pe rețelele sociale. Unele nu au suficiente dovezi științifice care să le susțină eficiența, în timp ce altele pot provoca probleme dacă sunt folosite fără recomandarea unui specialist.

Doi experți în domeniul nutriției și gastroenterologiei atrag atenția asupra unor obiceiuri devenite populare, dar care nu reprezintă soluțiile miraculoase pentru problemele digestive. Jessie Hoffman, dietetician autorizat și profesor asociat la Departamentul de Nutriție Umană al Universității Winthrop, și medicul gastroenterolog Savita Srivastava explică de ce șase dintre aceste metode nu sunt atât de utile pe cât par.

Potrivit specialiștilor, o digestie sănătoasă nu se obține prin cure drastice sau produse promovate ca fiind miraculoase. Alimentația echilibrată, hidratarea și diversitatea alimentelor vegetale rămân printre cele mai importante măsuri pentru susținerea microbiomului intestinal.

1. Testele de sensibilitate alimentară nu identifică întotdeauna alimentele care provoacă probleme

Testele de sensibilitate alimentară au devenit foarte populare, în special în rândul persoanelor care se confruntă cu balonare, oboseală sau dificultăți de concentrare. Acestea pot fi comandate online și presupun, de regulă, recoltarea unei probe de sânge.

Scopul lor este de a identifica eventualele reacții ale organismului la anumite alimente. Totuși, specialiștii avertizează că rezultatele pot fi interpretate greșit și pot determina oamenii să elimine inutil numeroase produse din alimentație.

Multe dintre aceste teste măsoară nivelul anticorpilor de tip imunoglobulină G (IgG), care apar în urma expunerii organismului la anumite alimente.

Problema este că prezența acestor anticorpi nu demonstrează automat existența unei intoleranțe sau a unei inflamații. În multe situații, nivelurile crescute de IgG arată pur și simplu că organismul a intrat în contact cu alimentul respectiv și l-a tolerat.

Prin urmare, o persoană poate primi rezultate care sugerează sensibilitate la mai multe alimente pe care le consumă în mod obișnuit, fără să aibă, în realitate, o problemă medicală legată de acestea.

Consecințele pot fi neplăcute. Unele persoane ajung să elimine din meniu lactatele, cerealele, ouăle, fructele sau alte categorii importante de alimente. Dacă restricțiile sunt numeroase și menținute pe termen lung, există riscul apariției unor carențe de vitamine și minerale.

De asemenea, alimentația poate deveni dezechilibrată, iar pierderea în greutate poate fi semnificativă.

Specialiștii nu recomandă folosirea acestor teste ca metodă generală de diagnosticare a sensibilităților alimentare. Organizații medicale importante, precum Academia Americană de Alergie, Astm și Imunologie, nu susțin testarea IgG în acest scop.

Ce este recomandat în schimb?

Persoanele care suspectează că anumite alimente le provoacă probleme digestive ar trebui să discute cu un medic sau cu un dietetician autorizat. În funcție de simptome, specialistul poate recomanda o dietă de eliminare, urmată de reintroducerea treptată a alimentelor.

Obiectivul nu este eliminarea cât mai multor produse, ci identificarea celor care provoacă într-adevăr simptome și păstrarea unei alimentații cât mai variate.

2. Ceaiurile pentru detoxifierea intestinului nu curăță organismul de toxine

Ceaiurile promovate pentru detoxifierea intestinului sunt prezentate adesea drept o soluție simplă pentru persoanele care suferă de constipație, balonare sau senzația de abdomen încărcat.

Promisiunea este tentantă: consumi în mod regulat o anumită băutură și organismul elimină mai ușor reziduurile acumulate în sistemul digestiv.

În realitate, organismul are propriile mecanisme prin care elimină substanțele de care nu are nevoie. Ficatul și rinichii au un rol esențial în acest proces, iar intestinul participă la eliminarea reziduurilor prin tranzitul intestinal normal. Nu este necesară folosirea unor ceaiuri speciale pentru ca aceste funcții să se desfășoare.

Mai mult, unele produse comercializate pentru detoxifiere conțin ingrediente cu efect laxativ stimulant, precum senna sau cascara.

Aceste plante stimulează contracțiile intestinului și pot determina evacuarea rapidă a conținutului intestinal. Din acest motiv, persoanele care le consumă pot avea impresia că organismul se curăță în profunzime.

Problema este că efectul laxativ nu înseamnă detoxifiere. Folosirea frecventă a acestor produse poate avea consecințe asupra sănătății.

Printre riscurile menționate de specialiști se numără:

• Deshidratarea, provocată de pierderea excesivă de lichide.
• Dezechilibrele electrolitice, care pot afecta funcționarea normală a organismului.
• Tulburările tranzitului intestinal, în special atunci când laxativele stimulante sunt folosite în mod repetat.
• Afectarea ficatului, în cazul anumitor produse pe bază de plante, mai ales dacă sunt consumate în cantități mari sau conțin ingrediente cu potențial toxic.

Un alt aspect important este că produsele promovate drept ceaiuri detox sunt adesea comercializate ca suplimente alimentare. Acestea nu beneficiază întotdeauna de același nivel de control și verificare ca medicamentele.

Cum poate fi susținută în mod natural digestia?

Specialiștii recomandă o alimentație care să asigure suficiente fibre, un consum adecvat de apă și menținerea unui tranzit intestinal regulat.

Fibrele se găsesc în legume, fructe, cereale integrale, semințe și leguminoase. Acestea contribuie la formarea scaunului și la buna funcționare a intestinului.

Hidratarea este la fel de importantă, deoarece ajută fibrele să își îndeplinească rolul în procesul digestiv.

Așadar, în locul curelor de detoxifiere, este mai utilă adoptarea unor obiceiuri alimentare echilibrate, care pot fi menținute pe termen lung.

3. Irigarea colonului nu este o metodă necesară pentru curățarea intestinului

O altă practică promovată în anumite centre de wellness este hidrocolonoterapia, cunoscută și sub denumirea de irigare a colonului.

Procedura presupune introducerea unui tub prin rect, prin intermediul căruia sunt introduse cantități mari de apă în intestinul gros. Scopul declarat este eliminarea reziduurilor și a materiilor fecale care ar fi rămas acumulate în colon.

Specialiștii atrag însă atenția că irigarea colonului nu reprezintă o soluție eficientă pe termen lung pentru constipație sau balonare. În plus, procedura poate avea riscuri medicale serioase.

Unul dintre cele mai grave este perforarea intestinului. În timpul introducerii tubului sau al procedurii de irigare, peretele intestinal poate fi lezat. În cazurile severe, această complicație poate necesita intervenție medicală de urgență.

Există și riscul perturbării microbiomului intestinal. Colonul găzduiește numeroase bacterii benefice, care contribuie la digestie, la funcționarea sistemului imunitar și la menținerea echilibrului intestinal.

Eliminarea unei părți dintre aceste microorganisme prin proceduri agresive nu este un obiectiv benefic pentru sănătate.

De altfel, intestinul gros nu este un organ murdar care trebuie curățat periodic. Acesta reprezintă un ecosistem complex, în care microorganismele au funcții importante.

Ce poți face dacă suferi de constipație?

În cazul constipației persistente, este important să fie identificată cauza, nu doar să fie provocată artificial evacuarea conținutului intestinal.

Un alt aspect care poate fi trecut cu vederea este funcționarea musculaturii planșeului pelvin. Acești mușchi susțin organele din zona pelvină și participă la controlul eliminării scaunului.

Dacă mușchii nu se coordonează corespunzător sau sunt prea tensionați, evacuarea poate deveni dificilă. În astfel de cazuri, fizioterapia specializată pentru planșeul pelvin poate fi de ajutor.

Prin urmare, persoanele care se confruntă frecvent cu constipație ar trebui să solicite sfatul unui specialist înainte de a apela la proceduri de curățare a colonului.

4. Probioticele nu sunt obligatorii după fiecare tratament cu antibiotice

Probioticele sunt printre cele mai cunoscute suplimente utilizate pentru susținerea sănătății intestinale. Acestea conțin microorganisme vii, care pot avea efecte benefice asupra microbiomului în anumite situații.

O recomandare des întâlnită este administrarea probioticelor în timpul unui tratament cu antibiotice și după încheierea acestuia.

Explicația este simplă: antibioticele pot afecta nu doar bacteriile responsabile de infecție, ci și o parte dintre microorganismele benefice care trăiesc în intestin. Din acest motiv, unele persoane se confruntă cu diaree, disconfort abdominal sau modificări ale tranzitului intestinal.

Mult timp s-a considerat că administrarea probioticelor ajută la refacerea mai rapidă a florei intestinale.

Totuși, cercetările au arătat că situația este mai complexă. Un studiu publicat în 2018 a atras atenția asupra faptului că anumite suplimente probiotice administrate după antibiotice ar putea întârzia revenirea microbiomului intestinal propriu la starea inițială.

Potrivit gastroenterologului Savita Srivastava, persoanele care nu au luat probiotice în cadrul cercetării respective au prezentat o revenire mai rapidă a bacteriilor intestinale native decât cele care au utilizat suplimentele studiate.

Acest lucru nu înseamnă că toate probioticele sunt inutile sau că nu pot avea beneficii în anumite situații. Efectele depind de tulpinile bacteriene, de problema medicală și de particularitățile fiecărei persoane.

Ideea importantă este că administrarea lor nu ar trebui considerată o regulă obligatorie după orice tratament antibiotic.

Cum poți susține microbiomul după administrarea antibioticelor?

Specialiștii recomandă să fie acordată mai multă atenție alimentației, inclusiv în perioada tratamentului și în săptămânile care urmează.

Un aport adecvat de fibre poate contribui la hrănirea bacteriilor intestinale benefice. Unele fibre au rol prebiotic, ceea ce înseamnă că sunt utilizate de microorganismele din intestin.

În materialul publicat de Prevention, experții menționează un aport orientativ de 25-38 de grame de fibre pe zi, în funcție de necesitățile individuale.

Printre sursele alimentare se numără:

• Ovăzul și cerealele integrale;
• Fasolea, lintea și năutul;
• Merele, perele și fructele de pădure;
• Legumele și verdețurile;
• Semințele și nucile.

De asemenea, alimentele fermentate, precum iaurtul cu culturi vii, chefirul sau varza murată, pot contribui la diversitatea alimentară și pot furniza microorganisme benefice.

Introducerea fibrelor trebuie făcută treptat, mai ales în cazul persoanelor care se confruntă deja cu balonare sau alte probleme digestive.

5. Suplimentele cu prebiotice nu pot înlocui diversitatea alimentară

Prebioticele au devenit tot mai populare, fiind promovate sub formă de pudre, capsule, băuturi și produse alimentare speciale.

Acestea sunt substanțe care servesc drept hrană pentru anumite bacterii benefice din intestin. Printre ingredientele întâlnite frecvent în suplimente se numără inulina, psylliumul și amidonul rezistent.

Consumul lor poate avea anumite beneficii, însă specialiștii atrag atenția că un singur tip de fibră nu este suficient pentru a susține întreaga diversitate a microbiomului intestinal.

Intestinul găzduiește numeroase tipuri de microorganisme, iar acestea nu folosesc toate aceleași substanțe nutritive. Unele bacterii preferă anumite fibre, în timp ce altele se dezvoltă mai bine în prezența unor compuși vegetali diferiți.

Din acest motiv, o alimentație variată poate fi mai utilă decât dependența de un singur supliment.

Gastroenterologul Savita Srivastava recomandă diversificarea alimentelor vegetale și menționează un obiectiv de aproximativ 30 de tipuri diferite de plante consumate într-o săptămână.

La prima vedere, această recomandare poate părea greu de respectat. În realitate, categoria alimentelor vegetale este foarte largă și nu se limitează la fructe și legume.

În calcul pot intra:

• Fructele proaspete sau congelate;
• Legumele de diferite culori;
• Cerealele integrale;
• Fasolea, lintea și alte leguminoase;
• Nucile și semințele;
• Verdețurile și plantele aromatice;
• Condimentele de origine vegetală.

De exemplu, o salată care conține spanac, morcov, roșii, ceapă, semințe de dovleac și pătrunjel aduce deja o varietate de ingrediente vegetale.

La fel, o porție de ovăz cu nuci, semințe și fructe poate contribui la diversitatea alimentară.

Important este ca meniul să nu fie construit în jurul acelorași două-trei alimente în fiecare zi.

Diversitatea plantelor oferă diferite tipuri de fibre și compuși vegetali, care pot susține dezvoltarea unei microbiote intestinale variate.

Prin urmare, înainte de a cumpăra suplimente scumpe cu prebiotice, merită acordată atenție alimentelor consumate zilnic.

6. Oțetul de mere nu vindecă refluxul gastric și nu îmbunătățește automat digestia

Oțetul de mere este un alt produs care a devenit popular în recomandările de wellness. Pe rețelele sociale circulă numeroase sfaturi potrivit cărora consumul unei cantități mici de oțet de mere înainte de masă ar putea stimula aciditatea gastrică, ar îmbunătăți digestia și ar combate refluxul.

Specialiștii spun însă că aceste afirmații nu sunt susținute de dovezi suficiente.

Una dintre cele mai răspândite idei este că oțetul de mere ar putea crește aciditatea stomacului și ar ajuta astfel la descompunerea alimentelor.

În realitate, aciditatea oțetului de mere este mai redusă decât cea a sucului gastric. Prin urmare, consumul acestuia nu reprezintă o metodă demonstrată prin care poate fi stimulată producția de acid gastric sau îmbunătățită digestia.

Mai mult, administrarea frecventă a unor cantități concentrate poate avea efecte nedorite.

Printre riscurile menționate de medicii gastroenterologi se numără:

• Iritarea esofagului: aciditatea oțetului poate afecta mucoasa care căptușește esofagul.
• Apariția leziunilor digestive: consumul repetat și necorespunzător poate contribui la iritații și leziuni ale mucoasei.
• Deteriorarea smalțului dentar: acidul poate ataca treptat stratul protector al dinților.

În plus, persoanele care suferă deja de reflux gastroesofagian pot observa o accentuare a disconfortului după consumul unor produse acide.

Ce poți face pentru a reduce refluxul gastric?

În locul consumului de oțet de mere, medicii recomandă câteva măsuri care pot ajuta la controlul simptomelor.

În primul rând, este utilă identificarea alimentelor și băuturilor care declanșează refluxul. Printre factorii care pot agrava simptomele se numără cafeaua, ciocolata, menta și băuturile alcoolice.

Nu toate persoanele reacționează la fel, astfel că este importantă observarea propriilor simptome.

De asemenea, poziția corpului în timpul somnului poate influența manifestările refluxului. Ridicarea capului patului poate ajuta la reducerea urcării conținutului gastric spre esofag.

Un alt obicei recomandat este evitarea meselor înainte de culcare. Specialiștii citați de Prevention recomandă să treacă aproximativ patru ore între ultima masă și momentul în care persoana se întinde în pat.

Dacă arsurile la stomac apar frecvent, sunt intense sau nu se ameliorează prin schimbarea stilului de viață, este indicat un consult medical. Refluxul persistent poate necesita tratament specific.

Ce obiceiuri ajută cu adevărat la menținerea sănătății intestinale?

Cele șase metode prezentate arată cât de ușor pot fi confundate recomandările populare de pe internet cu soluțiile susținute de cercetările medicale.

Un intestin sănătos nu are nevoie de cure repetate de detoxifiere, de curățări artificiale sau de suplimente administrate fără un motiv bine stabilit.

În schimb, există câteva principii simple care pot contribui la menținerea echilibrului digestiv.

1. Consumă alimente vegetale variate. Legumele, fructele, leguminoasele, semințele și cerealele integrale oferă fibre și substanțe nutritive importante pentru microbiom.

2. Asigură-ți un aport suficient de fibre. Acestea contribuie la reglarea tranzitului intestinal și susțin activitatea bacteriilor benefice.

3. Bea suficientă apă. Hidratarea ajută la funcționarea normală a sistemului digestiv și este importantă mai ales atunci când alimentația este bogată în fibre.

4. Include alimente fermentate în meniu. Iaurtul cu culturi vii, chefirul și varza murată pot aduce microorganisme benefice și pot diversifica alimentația.

5. Evită suplimentele luate fără recomandare. Probioticele și prebioticele nu sunt necesare în mod automat tuturor persoanelor. Alegerea lor trebuie să țină cont de nevoile individuale.

6. Nu ignora simptomele persistente. Balonarea frecventă, durerile abdominale, constipația sau modificările tranzitului intestinal pot avea cauze care necesită investigații medicale.

Concluzie: sănătatea intestinului nu se obține prin soluții miraculoase

Interesul pentru microbiomul intestinal este justificat, deoarece acesta are un rol important în digestie și în funcționarea organismului. Totuși, popularitatea unor produse sau proceduri nu înseamnă automat că acestea sunt și eficiente.

Testele de sensibilitate alimentară bazate pe anticorpi IgG, ceaiurile detox, irigarea colonului, administrarea automată a probioticelor după antibiotice, suplimentele cu prebiotice și consumul de oțet de mere pentru reflux sunt șase exemple de practici care nu ar trebui considerate soluții universale.

Cea mai bună abordare rămâne una echilibrată: alimentație diversificată, suficiente fibre, hidratare și atenție la semnalele transmise de organism.

Atunci când apar probleme digestive persistente, sfatul unui medic este mult mai valoros decât urmarea unor tendințe promovate pe rețelele sociale.

Sursa: prevention.com