Fructul exotic care are gust de mango și banană, dar rezistă la ger. Foto: pexels.com Puțin cunoscut în Europa, fructul asimine, originar din estul Statelor Unite, câștigă tot mai multă popularitate peste Ocean. Cu o pulpă cremoasă, note de banană și vanilie și o rezistență remarcabilă la temperaturi extreme, acesta ar putea deveni o prezență tot mai obișnuită și pe piețele europene. Probabil că nu l-ai întâlnit până acum la tarabă sau în supermarket. Nu este însă vorba despre un fruct exotic care crește doar în zonele tropicale, ci despre unul cu o particularitate surprinzătoare: deși are un gust care amintește de mango și banană, poate rezista la temperaturi de până la -25 de grade Celsius. Motivul pentru care asiminele nu se găsesc încă pe scară largă în magazine ține mai ales de fragilitatea lor. Fructele suportă greu transportul pe distanțe lungi, cu excepția cazului în care sunt culese înainte de a se coace complet, și au o perioadă scurtă de păstrare. Asiminele, fructele cu gust de banană și vanilie Originar din estul Statelor Unite, asiminul trilobat (Asimina triloba) este o plantă care a fost multă vreme neglijată chiar și în America de Nord. În ultimii ani, însă, fructele sale au revenit în atenția consumatorilor și sunt folosite tot mai des în preparate precum milkshake-uri, smoothie-uri și brioșe. Unele beri artizanale conțin, de asemenea, acest ingredient. Fructul face parte din familia Annonaceae și are o formă alungită, asemănătoare unei boabe cărnoase, cu o lungime de aproximativ 5-15 centimetri. Coaja este verde, devenind ușor gălbuie pe măsură ce fructul se coace, iar aspectul său poate aminti de mango. Adevărata surpriză se află însă în interior. Pulpa este moale și cremoasă, presărată cu semințe mari, plate și negre. Gustul combină aromele de banană cu note discrete de vanilie, ceea ce îi conferă un profil aparte. Denumirea englezească „pawpaw” poate crea confuzie, deoarece fructul este uneori asociat în mod greșit cu papaya. În realitate, asimina este o specie distinctă, care nu trebuie confundată cu acest fruct tropical. Citește și: Un desert exotic de dieta De ce ar putea fi cultivat tot mai mult în Europa Puțin cunoscut în Europa, fructul asimine, originar din estul Statelor Unite, câștigă tot mai multă popularitate peste Ocean. Foto: pexels.com În Franța, asiminul este cultivat deocamdată mai ales pentru aspectul său ornamental și frunzișul bogat, nu pentru fructe. Totuși, un număr restrâns de producători încearcă să dezvolte cultivarea sa în scop alimentar. Chiar dacă asiminele nu se găsesc încă în comerțul de masă, există așteptări ca acestea să câștige teren în următorii ani. Potențialul lor este comparat cu cel al kiwiului, care a devenit tot mai popular în Europa începând cu anii 1970. Unul dintre principalele avantaje ale asiminului este rezistența la variațiile de temperatură. Potrivit journaldesfemmes.fr, planta poate suporta valori cuprinse între -25 și +40 de grade Celsius. În teorie, acest lucru îi permite să se adapteze în numeroase regiuni, cu excepția celor montane, unde condițiile pot fi mai dificile. Un alt atu este capacitatea naturală de a se apăra împotriva unor dăunători. Planta produce substanțe cu rol defensiv, ceea ce poate limita necesitatea folosirii insecticidelor în anumite condiții de cultivare. Un fruct cu potențial, dar greu de transportat Deși are un gust apreciat și poate fi cultivat într-o gamă largă de condiții climatice, asimina se confruntă cu un obstacol important: perisabilitatea. Fructele se deteriorează relativ repede și nu tolerează bine transportul, ceea ce îngreunează distribuția lor către piețe îndepărtate. Acesta este unul dintre motivele pentru care asiminele rămân rare în magazinele europene. Extinderea culturilor locale ar putea contribui însă la creșterea disponibilității lor, dacă producătorii reușesc să gestioneze recoltarea, păstrarea și comercializarea fructelor. Cu o aromă care amintește de fructele tropicale, dar cu o plantă capabilă să reziste inclusiv la ger, asimina este o cultură neobișnuită, cu potențial. Rămâne de văzut dacă va reuși să treacă de la statutul de curiozitate botanică la cel de fruct căutat pe piețele europene. Citește și: Fructe exotice despre care probabil n-ai auzit niciodata Distribuie articolul pe: