Brânza frământată de Teaca, recunoscută de Uniunea Europeană. Secretul gustului stă într-o tradiție păstrată din generație în generație

Un produs tradițional din Bistrița-Năsăud a intrat oficial în rândul alimentelor protejate la nivel european. Brânza frământată de Teaca a primit statutul de Indicație Geografică Protejată (IGP), iar rețeta care îi dă gustul și textura aparte este strâns legată de oamenii și tradițiile locului.

O brânză făcută într-o comună din Bistrița-Năsăud a ajuns să fie recunoscută oficial de Uniunea Europeană. Este vorba despre Brânza frământată de Teaca, un produs obținut după o metodă tradițională, în care laptele crud de vacă și priceperea producătorilor locali joacă un rol esențial.

Comisia Europeană a aprobat, pe 9 septembrie 2026, înregistrarea produsului ca Indicație Geografică Protejată (IGP). România ajunge astfel la 18 produse alimentare cu denumire protejată la nivel european.

Ce face Brânza frământată de Teaca specială

Produsul este realizat din lapte crud, nepasteurizat, de vacă. Procesul tradițional cuprinde mai multe etape, printre care închegarea, dospirea, maturarea, sărarea și frământarea.

Unul dintre cele mai neobișnuite detalii este modul în care brânza este ambalată. Aceasta este pusă într-o vezică naturală de porc, care îi determină și forma. Potrivit documentului oficial european, bucățile au de regulă o formă ovală sau rotundă, neregulată, și cântăresc aproximativ între 0,4 și 2 kilograme.

În spatele produsului nu stă însă doar o rețetă scrisă. O parte importantă din proces se bazează pe experiența oamenilor din zonă, care au învățat de-a lungul timpului să recunoască, inclusiv vizual și tactil, fiecare etapă de preparare.

„Este a comunei Teaca, este a comunității. Oamenii care lucrează în unitatea de procesare sunt oameni ai locului. Ei știu rețeta, ei știu procesul de producție, se transmite din generație în generație”, a spus Anamaria Braicu, inginer.

De altfel, Comisia Europeană subliniază tocmai această legătură dintre produs și comunitatea locală. Experiența producătorilor este considerată esențială pentru obținerea caracteristicilor specifice ale brânzei.

Citește și: Consumul de brânză ar putea reduce riscul de demență, sugerează un nou studiu. Ce au descoperit cercetătorii

Brânza este frământată și pusă în membrana naturală

Forma neobișnuită nu este întâmplătoare. După prelucrare și frământare, brânza este introdusă în membrana naturală, unde este modelată și pregătită pentru comercializare.

„Omul este secretul. Totul stă în îndemânarea localnicilor, aceasta este specificitatea produsului”, a mai spus Anamaria Braicu.

Potrivit documentației europene, produsul poate fi comercializat atât în membrană naturală simplă, cât și în variante protejate cu amestecuri de ceruri pentru brânzeturi. De asemenea, brânza poate fi vândută și feliată.

De la o mică lăptărie la producție de amploare

Obținerea certificării europene vine după un proces în care producătorii locali au încercat să demonstreze legătura dintre produs, tradiția zonei și comunitatea din Teaca.

„Am început de la o lăptărie mică, de 100 de litri de lapte pe zi, acum am ajuns la 100.000 pe zi. Pas cu pas, la un moment dat am văzut că anumite produse care ajung de la noi în Uniunea Europeană prin alte terțe firme, ne spuneau conaționalii noștri că au mâncat produse de-ale noastre și atunci am zis: hai să încercăm să facem și noi certificare”, a povestit Simion Drecșan, administratorul fabricii de brânză.

Demersurile pentru obținerea statutului european au fost făcute de Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud. Procedura oficială a fost anunțată încă din 2024, când asociația a început demersurile pentru certificarea produsului ca IGP.

Citește și: Nu cumpăra niciodată brânză rasă fără să verifici acest lucru pe etichetă, avertizează experții

Producătorii trebuie să păstreze aceeași rețetă

Recunoașterea europeană nu înseamnă doar o etichetă în plus pentru produs. Odată intrată în registrul IGP, denumirea beneficiază de protecție, iar producătorii trebuie să respecte caracteristicile și condițiile stabilite în documentația oficială.

„Eforturile ne-au fost încununate cu această certificare. Suntem obligați ca pe viitor să menținem produsul la aceleași standarde”, a spus şi Flaviu Drecșan, directorul fabricii de brânză.

În documentele europene, legătura dintre brânză și zona geografică este una esențială. Produsul este asociat cu comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud, iar tocmai metodele tradiționale și experiența producătorilor locali au contribuit la recunoașterea sa.

Cât costă Brânza frământată de Teaca

Brânza frământată de Teaca se vindea, potrivit informațiilor prezentate de producători, cu aproximativ 30 de lei kilogramul la poarta fabricii, iar produsul ajunge în magazine din mai multe zone ale țării.

Prin acordarea statutului de IGP, brânza se alătură celorlalte produse românești care au reușit să obțină protecție europeană. Printre acestea se numără Salamul de Sibiu, Magiunul de prune de Topoloveni, Telemeaua de Sibiu, Cârnații de Pleșcoi, Plăcinta dobrogeană și Babicul de Buzău.

Pentru comunitatea din Teaca, certificarea europeană înseamnă mai mult decât recunoașterea unui produs alimentar. Este și confirmarea unei tradiții locale în care rețeta, materia primă și priceperea oamenilor au fost păstrate de-a lungul generațiilor.