Lumina puternică de dimineață ar putea ajuta ceasul biologic să rămână sincronizat la vârsta înaintată

Expunerea la lumină puternică în prima parte a zilei este asociată cu ritmuri zilnice mai regulate la adulții în vârstă, arată un nou studiu. Cercetătorii spun că momentul în care primim lumină ar putea fi important pentru menținerea ceasului biologic pe măsură ce îmbătrânim.

Lumina zilei nu are doar rolul de a ne ajuta să vedem. Ea transmite organismului semnale importante pentru reglarea ceasului biologic intern, care influențează somnul, activitatea fizică, hormonii și numeroase alte procese care se desfășoară pe parcursul unei zile.

Pe măsură ce îmbătrânim, ochii lasă să pătrundă mai puțină lumină de anumite tipuri. În plus, adulții în vârstă care petrec mult timp în interior pot primi semnale luminoase mai slabe decât cele necesare pentru reglarea ritmului circadian.

De ce este importantă lumina din timpul zilei

Dr. Daan van der Veen, lector principal în domeniul somnului și cronobiologiei la University of Surrey, explică faptul că lumina naturală este esențială pentru sincronizarea ritmurilor circadiene și a programului de somn.

„Expunerea la lumina din timpul zilei este esențială pentru reglarea ritmurilor noastre circadiene și a tiparelor de somn”, a spus cercetătorul.

Problema poate fi mai pronunțată în cazul persoanelor în vârstă care locuiesc în mediul urban. Scăderea vederii sau problemele de mobilitate îi pot determina să petreacă mai mult timp în interior, ceea ce înseamnă că primesc mai puțină lumină naturală.

Cercetătorii au vrut să afle dacă o lampă cu lumină puternică ar putea compensa parțial această lipsă de lumină în condiții reale de viață, nu doar într-un laborator.

Citește și: Dormi cu lumină în cameră? La ce riscuri te expui, potrivit unui studiu

Cum s-a desfășurat studiul

La cercetare au participat 202 adulți cu vârste cuprinse între 63 și 92 de ani, din Amsterdam, Bologna și Tartu. După excluderea celor care au părăsit studiul înainte de repartizarea grupurilor, 98 de persoane au fost incluse în grupul care a utilizat lampa, iar 93 au făcut parte din grupul de control.

În primele două săptămâni, participanții au purtat dispozitive care au înregistrat mișcarea și cantitatea de lumină la care au fost expuși.

Ulterior, persoanele din grupul de intervenție au folosit timp de 12 săptămâni o lampă HALO. La intensitatea maximă, aceasta putea produce 10.000 de lucși la o distanță de aproximativ 20 de centimetri, însă participanților nu li s-a cerut să stea la o anumită distanță.

Aceștia trebuiau să folosească lampa cel puțin două ore pe parcursul zilei. O puteau porni în interval de o oră de la trezire, dar nu înainte de răsăritul soarelui, și trebuiau să o oprească cu cel puțin patru ore înainte de culcare.

Persoanele expuse la lumină naturală dormeau mai bine

Înainte de a analiza efectele lămpii, cercetătorii au studiat relația dintre cantitatea de lumină naturală primită în mod obișnuit și ritmul zilnic al participanților.

Persoanele care beneficiau de mai multă lumină naturală erau mai active în timpul zilei, rămâneau treze pentru perioade mai lungi fără întreruperi și raportau un somn mai bun decât cele care primeau cea mai puțină lumină. Participanții din grupul cu cea mai mare expunere la lumină naturală aveau de trei ori mai multe șanse să fie considerați „buni dormitori” decât cei expuși la cea mai puțină lumină.

Totuși, cercetătorii subliniază că aceasta este doar o asociere. Rezultatele nu demonstrează că lumina naturală în cantitate mai mare a fost cea care a îmbunătățit direct somnul.

Persoanele care au raportat hipertensiune arterială, diabet, obezitate sau afecțiuni cardiovasculare au primit, de asemenea, mai puțină lumină în total. Nici în acest caz nu se poate spune că lipsa luminii a provocat aceste probleme de sănătate.

Citește și: Oamenii „strălucesc” în mod constant, iar lumina dispare după moarte, arată un nou studiu revoluționar

Participanții au folosit lampa diferit

Un aspect important al cercetării a fost faptul că utilizarea lămpii nu a fost identică pentru toți participanții. Doar 52 dintre cele 98 de persoane din grupul lămpii au declarat că au folosit dispozitivul în fiecare zi pe parcursul perioadei de monitorizare. Din acest motiv, analiza detaliată a modului în care a fost folosită lampa s-a bazat pe un grup mai mic.

Persoanele care petreceau mai puțin timp în aer liber au folosit lampa pentru perioade mai lungi. Cei care beneficiau de cea mai puțină lumină naturală au utilizat-o cu aproximativ 816 minute mai mult decât participanții care primeau mai multă lumină de afară.

Și anotimpul a avut un rol. În cele mai scurte zile ale anului, participanții au folosit lampa de peste două ori mai mult decât în perioada cu cele mai lungi zile.

„Suntem foarte încântați că rezultatele pe care le-am demonstrat în studiile de laborator asupra persoanelor în vârstă sunt acum replicate în condiții reale de viață, cu niveluri diferite de lumină naturală și în culturi diferite”, a declarat profesoara Debra Skene, profesor de neuroendocrinologie la University of Surrey.

Lumina folosită mai devreme, cel mai interesant efect

Cea mai interesantă observație a apărut atunci când cercetătorii au analizat ora la care participanții începeau să folosească lampa. În medie, începerea a fost în jurul orei 10:34, iar ora de oprire în jurul orei 17:45.

Persoanele care începeau să folosească lampa mai devreme aveau ritmuri zilnice mai regulate de odihnă și activitate. Inițial, cercetătorii au observat și o asociere cu un nivel mai ridicat de activitate în timpul zilei.

Un ritm fragmentat de odihnă și activitate înseamnă că perioadele de somn, repaus și mișcare sunt întrerupte mai frecvent și nu mai urmează un tipar zilnic clar.

Cercetătorii au ținut apoi cont de cronotipul fiecărui participant, adică tendința naturală a unei persoane de a avea un program mai matinal sau mai târziu.

După această ajustare, legătura dintre folosirea mai devreme a lămpii și nivelul mai ridicat de activitate din timpul zilei nu a mai fost clară. În schimb, asocierea dintre începerea mai devreme a expunerii la lumină și un ritm mai puțin fragmentat de odihnă și activitate a rămas.

Efectul aparent al opririi mai devreme a lămpii a dispărut însă după ajustarea pentru cronotip.

Ce ar putea însemna rezultatele pentru sănătate

Débora Constantino, cercetătoare postuniversitară la University of Surrey, spune că rezultatele oferă indicii interesante despre posibilitatea utilizării luminii ca intervenție simplă și non-farmacologică.

„Ceea ce am descoperit este că administrarea timpurie a suplimentării cu lumină crește semnificativ nivelul de activitate și reduce fragmentarea ritmului de odihnă și activitate la adulții în vârstă”, a declarat Constantino.

Potrivit cercetătoarei, rezultatele oferă dovezi obținute în condiții reale că lumina ar putea reprezenta o intervenție simplă, non-farmacologică și potențial accesibilă pentru susținerea îmbătrânirii sănătoase.

Descoperirile ar putea sta la baza unor cercetări viitoare privind utilizarea terapiei cu lumină în programele de îngrijire comunitară sau în recomandările pentru centrele rezidențiale destinate persoanelor în vârstă.

Lampa nu a îmbunătățit rezultatele pentru întregul grup

Există însă o diferență importantă între ceea ce s-a observat la persoanele care au folosit lampa mai devreme și efectul general al intervenției.

Atunci când cercetătorii au analizat întregul grup care a utilizat lampa, nu au identificat o îmbunătățire clară a rezultatelor în comparație cu grupul de control.

Beneficiul mai interesant a apărut atunci când oamenii au fost analizați în funcție de momentul în care alegeau să folosească lampa.

Problema este că participanții nu au fost repartizați aleatoriu în funcție de ora la care începeau utilizarea. Cei care foloseau lampa mai devreme ar fi putut avea deja un alt program zilnic, un alt cronotip, o stare de sănătate diferită sau alte caracteristici care să influențeze rezultatele.

Cercetătorii au încercat să țină cont de o parte dintre acești factori, dar nu au putut elimina toate diferențele.

Prin urmare, studiul sugerează că momentul expunerii la lumină ar putea conta, însă nu demonstrează că folosirea unei lămpi puternice dimineața va îmbunătăți somnul sau nivelul de activitate al tuturor adulților în vârstă.

Care sunt limitele studiului

Faptul că studiul s-a desfășurat în locuințele participanților reprezintă un avantaj, deoarece rezultatele reflectă mai bine condițiile reale de viață. În același timp, acest lucru a făcut mai dificil controlul exact al expunerii la lumină.

Participanții au stat la distanțe diferite față de lampă și nu au folosit-o cu toții în același mod. În plus, senzorii care au măsurat lumina au colectat date în doar două perioade de câte 14 zile, nu pe parcursul tuturor celor 12 săptămâni.

Și numărul participanților a fost diferit de la un oraș la altul. Doar 14 persoane proveneau din Amsterdam, iar majoritatea participanților erau femei. Autorii au mai precizat că voluntarii ar fi putut fi, în general, mai activi și mai bine educați decât populația vârstnică în ansamblu.

Un alt aspect important este că programul de utilizare a lămpii nu a fost adaptat ceasului biologic individual al fiecărei persoane. Cercetătorii au măsurat și nivelul de melatonină înainte și după intervenție, însă studiul nu a evidențiat o modificare clară a momentului secreției de melatonină provocată de utilizarea lămpii.

În ansamblu, cercetarea sugerează că lumina primită în timpul zilei și momentul la care este primită ar putea avea un rol în menținerea unor ritmuri zilnice regulate la adulții în vârstă. Totuși, simpla introducere a unei lămpi cu lumină puternică în rutina zilnică nu a dus la îmbunătățiri clare pentru întregul grup de participanți.

Studiul a fost publicat în Journal of Pineal Research.