De ce oamenii miros diferit la bătrânețe. Ce se întâmplă în corpul uman, potrivit specialiștilor

Dacă ți s-a întâmplat să recunoști mirosul unei persoane în vârstă și să-l asociezi cu cărți vechi, haine păstrate mult timp într-un dulap sau carton învechit, nu este doar o impresie. Specialiștii spun că „mirosul bătrâneții” este un fenomen biologic real, legat de schimbările care apar în piele odată cu înaintarea în vârstă.

Poate îți amintești mirosul casei bunicilor sau parfumul specific al unei persoane dragi ajunse la bătrânețe. Este un miros greu de descris exact, uneori asemănat cu uleiul vechi, cartonul umed sau hainele păstrate mult timp. Spre deosebire de mirosul corporal asociat transpirației, acesta este mai subtil, dar poate fi suficient de distinct pentru a rămâne în memoria noastră.

Cercetătorii au identificat una dintre substanțele responsabile: 2-nonenal, un compus organic din categoria aldehidelor. Producția sa este asociată cu modificările pielii care apar odată cu îmbătrânirea.

De unde apare „mirosul bătrâneții”

Pe măsură ce îmbătrânim, în piele au loc mai multe schimbări simultan. Scad mecanismele antioxidante naturale, se modifică structura sebumului, iar expunerea acumulată la radiațiile ultraviolete și la factorii de mediu poate crește stresul oxidativ.

Toate acestea creează condițiile în care 2-nonenalul se formează și se acumulează mai ușor.

„Pe măsură ce îmbătrânim, în pielea noastră se întâmplă mai multe lucruri simultan”, explică Dr. Sonal Choudhary, dermatolog la University of Pittsburgh School of Medicine.

Potrivit specialistului, creșterile măsurabile ale nivelului de 2-nonenal apar, de regulă, după vârsta de 40 de ani, iar acumularea poate deveni mai evidentă după 50 de ani. Procesul nu se produce brusc. Este o schimbare treptată, iar intensitatea mirosului diferă de la o persoană la alta, în funcție de factori precum genetica, tipul de piele, stilul de viață și expunerea la factorii de mediu.

Și alte tipuri de aldehide pot avea mirosuri distincte. De exemplu, cinamaldehida este compusul organic care contribuie la aroma caracteristică a scorțișoarei.

Citește și: Îmbătrânirea pielii poate fi întârziată semnificativ. Ce contează mai mult decât cremele anti-aging?

„Mirosul bătrâneții” apare la toată lumea?

Nu există o vârstă exactă la care o persoană începe să miroasă într-un anumit fel și nici intensitatea nu este aceeași pentru toți.

Dermatologul Dr. Naana Boakye spune că producerea 2-nonenalului pare să fie un fenomen asociat în mod obișnuit cu îmbătrânirea. Studiile au identificat acest miros caracteristic atât la femei, cât și la bărbați, însă nivelurile diferă considerabil între indivizi.

Prin urmare, nu înseamnă că orice persoană trecută de 40 sau 50 de ani va avea neapărat un miros corporal evident asociat îmbătrânirii.

Este posibil să nu-ți simți propriul miros

Există și un alt motiv pentru care poate fi dificil să îți dai seama dacă propriul organism produce mai mult 2-nonenal. Creierul nostru se obișnuiește cu mirosurile pe care le întâlnește în mod constant. Fenomenul poartă numele de adaptare olfactivă.

Cu timpul, creierul filtrează mirosurile familiare și devine mai atent la cele noi. Este același motiv pentru care este posibil să observi imediat mirosul specific al casei unui prieten, dar să nu îți dai seama care este mirosul propriei locuințe. Același mecanism poate face ca o persoană să nu își perceapă foarte clar propriul miros corporal.

De ce nu dispare complet la duș

2-nonenalul are o particularitate care îl face diferit de mirosurile asociate în principal transpirației. Fiind legat de compuși lipidici, nu se îndepărtează la fel de ușor cu apă și săpun.

Danielle Reed, cercetător la Monell Chemical Senses Center, explică faptul că molecula este dificil de eliminat deoarece aderă atât la piele, cât și la țesături. O parte poate fi îndepărtată prin spălare, însă organismul continuă să o producă. Prin urmare, igiena obișnuită poate reduce mirosul, dar nu reprezintă o soluție definitivă.

Unele produse de îngrijire pe bază de antioxidanți ar putea fi utile, iar ingredientele care se leagă de aldehide, cum sunt taninurile, sunt cercetate pentru capacitatea lor de a reduce persistența mirosului. Săpunul pe bază de curmal japonez, care conține taninuri, a fost propus ca o posibilă opțiune, însă dovezile clinice de amploare sunt încă limitate.

Citește și: Medicamentul japonez care ar putea încetini îmbătrânirea la nivel celular

Extractul de vinete ar putea avea un rol în viitor

Cercetările recente au început să analizeze și alte modalități prin care ar putea fi redusă formarea 2-nonenalului. Un studiu a analizat potențialul extractelor de vânătă, precum și al unei substanțe active numite N-trans-feruloilputrescină. Cercetătorii au observat o activitate promițătoare împotriva 2-nonenalului în experimentele realizate.

Rezultatele nu înseamnă însă că vinetele pot fi considerate un tratament pentru „mirosul bătrâneții”. Datele obținute la oameni sunt încă insuficiente, iar cercetătorii atrag atenția că este prea devreme pentru a vorbi despre o metodă de vindecare sau eliminare a fenomenului.

Au existat și cercetări mai vechi privind extractul de ciuperci champignon și posibilitatea ca acesta să reducă mirosul corporal la persoane cu vârste între 50 și 79 de ani. Nici în acest caz nu există însă suficiente studii clinice de amploare pentru a confirma efectul.

Nu există o metodă sigură de eliminare

Specialiștii sunt de acord că nu există în prezent o soluție garantată care să elimine complet 2-nonenalul de pe piele. Acest lucru nu este neapărat o veste proastă. Spre deosebire de un miros apărut din cauza unei infecții sau a unei probleme de igienă, mirosul asociat îmbătrânirii este o consecință naturală a modificărilor biologice ale pielii.

Îngrijirea adecvată a pielii, produsele antioxidante și spălarea regulată a hainelor pot contribui la diminuarea mirosului în unele cazuri, potrivit huffpost.com.

„Mirosul bătrâneții” nu este un semn de igienă precară

Poate cel mai important lucru este că acest fenomen nu ar trebui privit cu rușine.

„Nu este un semn al unei igiene precare și nici nu este neapărat inevitabil sau imposibil de gestionat”, spune Dr. Choudhary. Specialistul compară această modificare biochimică a pielii cu alte schimbări normale ale îmbătrânirii, precum ridurile sau uscarea pielii.

Felul în care percepem un miros este, de altfel, profund subiectiv. Un miros care unei persoane i se pare neplăcut poate fi neutru sau chiar plăcut pentru altcineva.

Danielle Reed subliniază că oamenii au tendința să asocieze anumite mirosuri cu ideea de tinerețe și altele cu bătrânețea. Percepția nu este însă universală și poate fi influențată de experiențele și amintirile fiecăruia.

Îmbătrânirea este un proces natural

Dincolo de discuția despre mirosul corporal, dermatologii atrag atenția că îmbătrânirea este un proces biologic normal prin care trece fiecare om. Ridurile, schimbările pielii, modificarea mirosului corporal și alte transformări nu ar trebui privite exclusiv prin prisma aspectului fizic.

„Îmbătrânirea este un proces biologic natural, care durează întreaga viață și pe care îl experimentăm cu toții”, spune Dr. Delphine J. Lee.

În loc să încercăm să ascundem fiecare semn al trecerii timpului, accentul ar trebui pus pe sănătate și stare de bine, dar și pe lucrurile care vin odată cu vârsta: experiență, reziliență și înțelepciune.

Iar dacă „mirosul bătrâneții” este, într-adevăr, o parte naturală a acestui proces, poate că merită privit cu mai puțină rușine și cu mai multă înțelegere.