Țânțarii care pot aduce boli tropicale în România. Epidemiolog: „Contextul actual arată o schimbare clară de dinamică”

Verile mai lungi și temperaturile tot mai ridicate nu înseamnă doar perioade mai lungi de caniculă. Schimbările climatice pot influența și răspândirea țânțarilor capabili să transmită boli, iar România se confruntă deja cu una dintre aceste infecții: virusul West Nile.

În același timp, țânțarul-tigru asiatic (Aedes albopictus) este prezent și în țara noastră, ceea ce ridică întrebări privind posibilitatea apariției unor cazuri locale de Dengue sau Chikungunya.

Despre riscurile pentru populație, influența temperaturilor asupra țânțarilor și bolile pe care România ar trebui să le urmărească a vorbit prof. dr. Emilian Popovici, medic primar epidemiolog și vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.

West Nile, un risc care există deja în România

Spre deosebire de Dengue și Chikungunya, virusul West Nile nu reprezintă pentru România o amenințare ipotetică. Infecția este transmisă în principal prin înțepătura țânțarilor din genul Culex, iar cazurile apar în fiecare sezon cald.

„În acest moment, riscul real pentru România privind bolile transmise de țânțari este mediu cu posibilitate de creștere spre ridicat pentru virusul West Nile (risc epidemiologic activ anual) și scăzut, dar de asemenea cu potențial de creștere în viitor, pentru transmiterea locală a unor boli tropicale.”

Potrivit epidemiologului, temperaturile mai ridicate și prelungirea sezonului cald pot favoriza supraviețuirea și înmulțirea țânțarilor pentru perioade mai lungi.

„Contextul actual arată o schimbare clară de dinamică sub influența directă a schimbărilor climatice, care prelungesc sezonul cald și permit vectorilor transmițători să supraviețuiască mai ușor peste iarnă.”

Citește și: De ce te mușcă țânțarii mai des și cum îi ții departe

Ar putea apărea Dengue și Chikungunya în România?

Prezența țânțarului Aedes albopictus este unul dintre factorii care trebuie urmăriți. Specia poate transmite virusuri precum Dengue și Chikungunya și este deja întâlnită în mai multe zone din Europa.

Pentru apariția unei transmiteri locale este însă nevoie de mai multe condiții. Un țânțar competent trebuie să fie prezent, iar acesta trebuie să intre în contact cu o persoană infectată care a dobândit virusul într-o zonă cu transmitere activă.

„România trebuie să se pregătească pentru boli asociate istoric cu zonele tropicale sau sudul Europei. Este un scenariu realist ca boli precum Dengue sau Chikungunya să devină probleme de sănătate publică în viitor.”

Temperatura joacă un rol important în acest proces. Căldura poate accelera dezvoltarea țânțarilor și replicarea virusurilor în interiorul acestora, în timp ce precipitațiile pot crea locuri favorabile pentru depunerea ouălor. În același timp, perioadele foarte ploioase și inundațiile pot avea temporar efectul opus, prin distrugerea habitatelor larvare.

Pot apărea focare locale mici

Întrebat cât de aproape este România de momentul în care Dengue sau Chikungunya ar putea începe să circule local, medicul atrage atenția asupra evoluției situației din alte țări europene.

„Suntem destul de aproape de condițiile care să permită transmiterea locală (autohtonă) a virusurilor menționate în România, acest fenomen fiind deja o realitate epidemiologică în Europa de Sud.”

Potrivit acestuia, riscul poate crește în lunile de vară, când temperaturile sunt favorabile activității țânțarilor.

„În România, apariția primelor focare locale mici este doar o chestiune de timp și depinde strict de numărul de călători viremici care intră în țară în lunile iulie-august.”

Citește și: Cât de periculoase sunt înțepăturile de țânțari. Atenție la virusul West Nile

Ce simptome trebuie urmărite după înțepătură

O înțepătură obișnuită provoacă, de regulă, o reacție locală, precum roșeață, mâncărime sau o mică umflătură. Situația trebuie însă evaluată medical dacă apar febră, frisoane, dureri musculare sau articulare, oboseală accentuată, dureri de cap puternice, greață ori erupții cutanate.

O atenție deosebită este necesară după călătoriile în regiuni unde circulă Dengue, Chikungunya, Zika, malaria sau alte boli transmise de țânțari. În astfel de situații, medicului trebuie să-i fie comunicată călătoria recentă și perioada în care au apărut simptomele.

De ce nu este suficientă doar dezinsecția

Combaterea țânțarilor presupune mai mult decât stropirea periodică a anumitor zone. Monitorizarea populațiilor de țânțari, eliminarea apei stagnante și intervențiile țintite în zonele cu densitate ridicată pot contribui la reducerea riscului.

„Măsurile actuale de combatere a țânțarilor bazate doar pe stropiri locale au o eficiență limitată.”

În opinia epidemiologului, România are nevoie de o strategie mai amplă, care să includă supravegherea vectorilor, sisteme de avertizare timpurie, controlul populațiilor de țânțari, pregătirea sistemului medical și informarea populației.

Schimbările climatice nu înseamnă automat că bolile tropicale vor deveni obișnuite în România. Ele pot crea însă condiții mai favorabile pentru vectorii care le transmit, motiv pentru care monitorizarea și prevenția devin tot mai importante.