„Avatar” există în viața reală? Misterioasele linii ale lui Blaschko de pe pielea oamenilor

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
|Andreea Nicole |
„Avatar” există în viața reală? Misterioasele linii ale lui Blaschko de pe pielea oamenilor

„Avatar” există în viața reală? Foto: Profimedia

Dungile de pe pielea rasei Na’vi din „Avatar” seamănă surprinzător cu niște linii invizibile care străbat corpul uman. Acestea, numite liniile lui Blaschko, oferă cercetătorilor indicii despre modul în care celulele pielii se dezvoltă și migrează în timpul vieții embrionare.

Știința a fost dintotdeauna o sursă de inspirație pentru cinematografie, iar filmele SF au transformat numeroase concepte reale din biologie, medicină sau tehnologie în povești spectaculoase. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este seria „Avatar”, creată de regizorul James Cameron.

Universul Pandora i-a făcut celebri pe Na’vi, ființele umanoide albastre care ating aproape trei metri înălțime și au o legătură aparte cu natura. Printre trăsăturile lor vizuale se numără și dungile de pe corp. Iar aici apare o asemănare neașteptată cu biologia umană: oamenii au propriile „dungi”, doar că acestea sunt, în mod normal, invizibile.

Este vorba despre liniile lui Blaschko, un tipar al pielii descoperit în urmă cu mai bine de un secol, potrivit nationalgeographic.com.es.

Ce sunt liniile lui Blaschko

Misterioasele linii ale lui Blaschko de pe pielea oamenilor. Sursa foto: Rudolf Happle
Misterioasele linii ale lui Blaschko de pe pielea oamenilor. Sursa foto: Rudolf Happle

În 1901, dermatologul german Alfred Blaschko a prezentat un sistem de linii observate pe corpul uman, după ce a analizat peste 150 de cazuri. Medicul a remarcat că acestea nu corespund dermatomerelor, adică zonelor pielii deservite de anumite rădăcini nervoase.

Ulterior, cercetările au arătat că liniile lui Blaschko nu urmează nici structuri nervoase, vasculare sau limfatice cunoscute.

Desenele originale realizate de Blaschko nu erau însă complete. În special, informațiile despre scalp erau insuficiente, iar liniile de la nivelul feței și al părții anterioare a gâtului fuseseră reprezentate doar aproximativ.

Un secol mai târziu, în 2001, dermatologul Rudolph Happle a revizuit și completat modelul, oferind o reprezentare mai precisă a liniilor de la nivelul capului și gâtului.

Deși nu sunt vizibile pe pielea sănătoasă, liniile lui Blaschko pot deveni evidente în anumite afecțiuni cutanate congenitale sau dobândite. Ele reprezintă, în esență, traseele de dezvoltare și migrare a celulelor pielii în perioada embrionară.

Citește și: Părțile corpului uman pe care evoluția încă nu le poate explica

Cum ajung aceste linii să fie vizibile

Liniile lui Blaschko sunt legate de modul în care celulele pielii se multiplică și se deplasează în timpul dezvoltării fătului.

În anumite situații, după fecundație poate apărea o mutație într-o celulă. Pe măsură ce aceasta se divide, celulele care provin din ea păstrează aceeași modificare genetică și se pot răspândi de-a lungul traseelor de dezvoltare embrionară.

Fenomenul se numește mozaicism genetic și presupune existența în același organism a două sau mai multe populații de celule cu material genetic diferit.

Atunci când aceste celule prezintă particularități care afectează pigmentarea pielii, traseele lor de dezvoltare pot deveni vizibile și pot scoate la iveală ceea ce, în mod normal, rămâne ascuns. Cu alte cuvinte, corpul uman păstrează o adevărată „hartă” a modului în care pielea s-a format înainte de naștere.

Ce legătură au liniile lui Blaschko cu „Avatar”

În 1901, dermatologul german Alfred Blaschko a prezentat un sistem de linii observate pe corpul uman, după ce a analizat peste 150 de cazuri. Sursa foto: Vered Molho Pessach și Julie V. Schaffe
În 1901, dermatologul german Alfred Blaschko a prezentat un sistem de linii observate pe corpul uman, după ce a analizat peste 150 de cazuri. Sursa foto: Vered Molho Pessach și Julie V. Schaffe

Asemănarea cu dungile de pe corpul personajelor Na’vi din „Avatar” este, desigur, o comparație între lumea reală și cea ficțională. Nu există dovezi oficiale că James Cameron sau echipa sa s-ar fi inspirat direct din liniile lui Blaschko atunci când au creat aspectul rasei extraterestre. Totuși, asemănarea este remarcabilă.

Dacă am transpune mecanismul biologic în universul „Avatar”, dungile Na’vi ar putea fi imaginate ca fiind rezultatul unui mozaicism genetic: două populații de celule diferite care s-ar fi răspândit în timpul dezvoltării embrionare de-a lungul acelorași tipare.

Este doar o interpretare ipotetică, nu o explicație oficială din universul filmului. Dar tocmai aici apare una dintre cele mai interesante întâlniri dintre știință și ficțiune: un detaliu aparent fantastic dintr-un film are un corespondent neașteptat în biologia umană.

Citește și: Noua metodă care ar putea dezvălui cât de „tânăr” este fiecare organ din corpul uman

O „hartă” invizibilă ascunsă în pielea noastră

Ele reprezintă, în esență, traseele de dezvoltare și migrare a celulelor pielii în perioada embrionară. Sursa foto: Vered Molho Pessach, Julie V. Schaffe și Rudolf Happle
Ele reprezintă, în esență, traseele de dezvoltare și migrare a celulelor pielii în perioada embrionară. Sursa foto: Vered Molho Pessach, Julie V. Schaffe și Rudolf Happle

Liniile lui Blaschko demonstrează cât de multe informații despre dezvoltarea organismului pot rămâne ascunse în corpul uman. Ele nu sunt desenate pe piele în mod vizibil și, în condiții normale, nu le putem observa.

Cu toate acestea, traseele pe care celulele le urmează în perioada embrionară pot deveni evidente atunci când anumite modificări genetice sau afecțiuni cutanate afectează celulele respective. În cazul Na’vi, dungile sunt una dintre cele mai recognoscibile caracteristici ale personajelor. În cazul oamenilor, aceleași tipare există într-o formă mult mai discretă, ascunsă sub aspectul obișnuit al pielii.

Iar această asemănare oferă un exemplu spectaculos despre felul în care știința reală poate inspira ficțiunea, dar și despre cât de surprinzătoare poate fi biologia propriului nostru corp.

Distribuie articolul pe: