Ordinea în care copiii se nasc ar putea influența bolile de care suferă. Ce au descoperit cercetătorii

Ordinea nașterii ar putea avea o legătură cu riscul de a dezvolta anumite boli mai târziu în viață, sugerează un studiu de amploare. Cercetătorii au analizat datele medicale și de asigurare ale peste 10 milioane de persoane și au identificat diferențe între copiii întâi născuți și cei de-al doilea.

Potrivit cercetării, copiii întâi născuți au fost mai predispuși la anumite afecțiuni neurologice și probleme de sănătate mintală, în timp ce al doilea copil din familie a prezentat mai frecvent probleme asociate consumului de substanțe, dar și anumite afecțiuni digestive sau neurologice.

Cercetătorii subliniază însă că rezultatele reprezintă asocieri statistice și nu demonstrează că ordinea nașterii provoacă în mod direct o anumită boală.

Ordinea în care copiii se nasc și bolile

Studiul s-a bazat pe date provenite de la peste 10 milioane de persoane, din aproximativ cinci milioane de familii cu câte doi copii. Informațiile au fost colectate pe parcursul a două decenii și au provenit din dosare de despăgubiri ale unor companii de asigurări.

Pentru a obține rezultate cât mai relevante, cercetătorii au comparat copiii întâi născuți cu frații lor mai mici, dar și cu copii din alte familii. Analizele au ținut cont de factori precum sexul, anul nașterii, zona în care locuiau și vârsta părinților.

Rezultatele, publicate în revista Nature Health, indică diferențe în ceea ce privește riscul asociat cu aproximativ 150 de boli.

Citește și: Copiii născuți în timpul lockdown-ului din pandemie pot avea dificultăți de concentrare. Ce au descoperit cercetătorii la vârsta de 4 ani

Primii născuți, predispuși la probleme neurologice

Copiii întâi născuți au avut o probabilitate mai mare decât frații lor mai mici de a primi diagnostice pentru mai multe afecțiuni neurologice și psihice. Printre acestea s-au numărat autismul, ADHD-ul, sindromul Tourette, depresia și anxietatea.

Cercetătorii spun că una dintre explicațiile posibile este legată de modul în care părinții își supraveghează copiii. Primul copil este, de multe ori, urmărit mai atent, iar părinții pot observa mai repede anumite comportamente sau întârzieri și pot solicita o evaluare medicală.

Astfel, diferența în numărul diagnosticelor nu înseamnă neapărat că primii născuți dezvoltă efectiv mai multe dintre aceste boli.

Probleme mai frecvente la al doilea copil

În cazul copiilor născuți al doilea în familiile analizate, cercetătorii au observat o asociere mai puternică cu problemele legate de consumul de substanțe. Aceștia au prezentat, de asemenea, mai frecvent anumite probleme digestive, precum gastrita, dar și afecțiuni precum zona zoster, migrenele și unele probleme articulare.

În ceea ce privește consumul de substanțe, cercetătorii au o posibilă explicație socială. Copiii mai mici sunt expuși mai devreme fraților mai mari și cercurilor lor de prieteni, ceea ce i-ar putea determina să intre mai devreme în contact cu anumite comportamente de risc.

„Excesul de consum de substanțe observat la al doilea copil este în concordanță cu teoriile sociologice privind comportamentele mai riscante ale copiilor născuți mai târziu”, au precizat autorii.

Citește și: Ce au descoperit cercetătorii despre copiii care au crescut fără telefoane și fără divertisment permanent

Ordinea nașterii nu înseamnă că faci o anumită boală

Cercetătorii insistă asupra unei precizări importante: rezultatele nu trebuie interpretate ca o relație cauză-efect. Faptul că o anumită boală apare mai frecvent la copiii întâi născuți sau la cei de-al doilea nu înseamnă că poziția în familie este cea care provoacă afecțiunea.

Pot exista numeroși alți factori implicați, de la modul în care s-a desfășurat sarcina și particularitățile biologice până la mediul familial, supravegherea parentală, momentul în care este pus un diagnostic și diferențele sociale dintre familii.

Autorii consideră că rezultatele indică mai degrabă existența unei combinații de factori fiziologici, imunologici și sociali, decât a unui singur mecanism care să explice diferențele dintre frați. Cercetătorii vor să afle în studiile viitoare dacă aceleași tipare apar și în familiile cu mai mult de doi copii.