Copiii născuți în timpul lockdown-ului din pandemie pot avea dificultăți de concentrare. Ce au descoperit cercetătorii la vârsta de 4 ani

Copiii veniți pe lume în timpul primului lockdown impus în Anglia din cauza pandemiei de COVID-19 ar putea întâmpina dificultăți mai mari în ceea ce privește atenția, autocontrolul și gestionarea emoțiilor, arată un nou studiu. În schimb, dezvoltarea limbajului și capacitatea de raționament par să fie la nivelul sau chiar peste așteptările existente înainte de pandemie.

Cercetarea ridică noi semne de întrebare cu privire la impactul pe termen lung al restricțiilor din perioada pandemiei asupra dezvoltării copiilor, în special în ceea ce privește pregătirea lor pentru școală.

Copiii născuți în timpul lockdown-ului pot avea dificultăți de concentrare

Studiul face parte din proiectul BICYCLE (Born In COVID Year, Core Lockdown Effects) și a analizat copiii născuți între 23 martie și 23 iunie 2020, exact în perioada primului și celui mai strict lockdown din Anglia.

Acești copii și-au petrecut primele 18 luni de viață într-un context fără precedent: locuri de joacă închise, grupuri pentru bebeluși suspendate, vizite familiale limitate și numeroase restricții sociale. În plus, multe consultații medicale de rutină au fost amânate sau desfășurate în condiții speciale.

Acum, la vârsta de patru ani, mulți dintre ei au început școala. Rezultatele arată că aproximativ o treime dintre copii au dificultăți în a se concentra, a urma instrucțiuni și a-și controla impulsurile sau emoțiile. Procentul este aproape dublu față de ceea ce specialiștii se așteptau să întâlnească înainte de pandemie.

Cum s-a desfășurat studiul

Cercetarea a fost coordonată de profesoara Nicola Botting, specialistă în dezvoltarea limbajului și a funcțiilor cognitive la City St George’s, University of London, împreună cu cercetători din alte șase universități britanice.

În studiu au fost incluși 205 copii din toate regiunile Angliei. Între mai 2024 și iunie 2025, fiecare copil a participat la o serie de teste interactive desfășurate, în mare parte, prin apel video, folosind tablete puse la dispoziție de echipa de cercetare.

Micuții au fost evaluați prin exerciții de recunoaștere a imaginilor, asocierea cuvintelor cu fotografii și rezolvarea unor puzzle-uri vizuale simple. În paralel, părinții au completat chestionare detaliate despre comportamentul copiilor în viața de zi cu zi.

Întrebările au vizat capacitatea copilului de a planifica activități, de a reține instrucțiuni, de a face față frustrărilor și de a-și controla comportamentul.

Citește și: Micul dejun bogat în proteine care îmbunătățește concentrarea. Ce trebuie să mănânci dimineața pentru un creier mai eficient, potrivit unui studiu

Limbajul și raționamentul sunt mai bune

Deși dificultățile de concentrare au fost evidente, cercetătorii au identificat și un aspect surprinzător.

Copiii au obținut rezultate peste media existentă înainte de pandemie la testele privind:

• denumirea obiectelor;
• înțelegerea propozițiilor;
• recunoașterea cuvintelor;
• raționamentul vizual.

Acest lucru sugerează că dezvoltarea vocabularului și a capacității de înțelegere nu a fost afectată, ba chiar ar fi putut beneficia de timpul petrecut aproape exclusiv alături de părinți.

Funcțiile executive, punctul slab al generației lockdown

Diferențele au apărut însă la ceea ce psihologii numesc funcții executive – ansamblul proceselor mentale care permit planificarea, concentrarea atenției, memorarea instrucțiunilor și controlul emoțiilor.

Concret, copiii cu dificultăți în această zonă pot avea probleme să:

• înceapă o activitate fără ajutor;
• rămână concentrați până la final;
• își schimbe comportamentul după ce primesc explicații sau corecturi;
• își controleze impulsurile și frustrările.

Cercetătorii au observat că aceste dificultăți au fost mai pronunțate decât eventualele întârzieri în dezvoltarea limbajului sau a motricității.

În plus, aproximativ 5% dintre copii au avut rezultate foarte scăzute la testele privind regulile gramaticale, cum ar fi folosirea corectă a timpurilor verbale și a terminațiilor cuvintelor, față de aproximativ 2% cât era procentul estimat înainte de pandemie.

Citește și: Cum îți poți antrena creierul prin mișcare: exercițiile fizice care stimulează memoria, concentrarea și performanța mentală pe termen lung

De ce ar fi afectat lockdown-ul autocontrolul copiilor

Potrivit autorilor studiului, funcțiile executive nu sunt înnăscute, ci se dezvoltă treptat prin mii de interacțiuni sociale din primii ani de viață.

Copiii născuți în timpul lockdown-ului au avut un univers social foarte restrâns: aceeași locuință, aceiași membri ai familiei și foarte puține contacte cu alte persoane. În schimb, timpul petrecut alături de părinți ar putea explica dezvoltarea bună a vocabularului receptiv și a înțelegerii limbajului.

Cercetătorii cred însă că exprimarea verbală și autocontrolul se dezvoltă mai bine atunci când copiii interacționează cu persoane diferite și în contexte sociale variate, experiențe care au lipsit aproape complet în primul an și jumătate de viață.

Rezultatele sunt susținute și de alte cercetări

Concluziile sunt în concordanță cu alte studii realizate în ultimii ani, potrivit Earth.com.

• O cercetare desfășurată în Canada a identificat, de asemenea, funcții executive mai slabe la copiii născuți în pandemie.
• Alte studii au arătat că bebelușii născuți în aceeași perioadă vorbeau mai târziu și comunicau mai greu în primul și al doilea an de viață.

De exemplu, la vârsta de un an:

• 77% dintre copiii născuți în pandemie spuneau cel puțin un cuvânt cu sens, comparativ cu 89% dintre copiii născuți înainte de COVID-19.
• La doi ani, părinții raportau încă întârzieri în comunicare și dificultăți în respectarea unor instrucțiuni simple.
• Totuși, noul studiu arată că, până la patru ani, dezvoltarea limbajului pare să fi recuperat mare parte din decalaj.

Ce înseamnă aceste rezultate pentru școli

Autorii studiului consideră că profesorii se vor confrunta cu un număr mai mare de elevi care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea atenției și a autocontrolului. Din acest motiv, ei recomandă ca școlile să introducă programe de sprijin direct în activitatea obișnuită din clasă, fără ca fiecare copil să fie evaluat individual înainte.

Printre măsurile propuse se numără:

• activități care dezvoltă funcțiile executive;
• exerciții pentru îmbunătățirea autoreglării emoționale;
• sprijin suplimentar pentru dezvoltarea limbajului expresiv;
• colaborare mai strânsă între familie și școală.

„Este posibil să fie necesare resurse suplimentare pentru intervențiile destinate copiilor și familiilor”, au concluzionat cercetătorii.

Studiul continuă până în 2027

Cercetarea nu s-a încheiat. Echipa proiectului BICYCLE va continua să urmărească evoluția acestor copii și va compara rezultatele lor cu cele ale copiilor născuți după ridicarea restricțiilor. Rezultatele finale sunt așteptate în 2027.

Până atunci, concluzia este una nuanțată: copiii născuți în timpul primului lockdown au recuperat în mare măsură dezvoltarea limbajului și a raționamentului, însă mulți dintre ei continuă să întâmpine dificultăți în ceea ce privește atenția, autocontrolul și gestionarea emoțiilor, aspecte esențiale pentru adaptarea la viața școlară.