Exerciții pentru durerea de ceafă: ce recomandă un kinetoterapeut și când simptomele arată că trebuie să ceri ajutor. Sursa foto: Wavebreak / Profimedia Durerile din zona cefei au devenit aproape o obișnuință pentru mulți dintre noi. Stilul de viață tot mai sedentar, locurile de muncă care ne țin pe scaune aproape toată ziua și telefoanele folosite ca mijloc de relaxare ne schimbă, treptat, postura corpului. Când disconfortul apare, este adesea ignorat, dar Tania Ghinea, kinetoterapeut, a dezvăluit pentru caloria.ro că situația poate degenera atunci când așteptăm ca problema să se rezolve de la sine. Totodată, ea a oferit și câteva exerciții ușoare pe care le putem face acasă. Durerea de ceafă nu trebuie ignorată, dar nici corectată „după ureche” În zilele noastre, tot mai mulți oameni se plâng de durerile de ceafă. Cauzele pot fi multiple, iar stilul de viață își pune amprenta asupra sănătății noastre. Dar, deși sunt comune, aceste dureri nu sunt automat normale. Atunci când apar, fie le ignorăm, fie căutăm soluții rapide pentru a le ameliora. Pe internet găsim o mulțime de sfaturi și metode, nu întotdeauna corecte. Încercarea de a ne corecta singuri postura sau de a elimina durerea fără înțelegerea cauzei poate conduce, uneori, la agravarea simptomelor. „Una dintre cele mai frecvente greșeli este încercarea de a menține o postură ‘perfectă’ prin încordare permanentă. Mulți oameni își trag exagerat umerii în spate și își țin corpul rigid, ceea ce poate crește tensiunea musculară în loc să o reducă. O altă greșeală este efectuarea unor exerciții găsite online fără a înțelege cauza reală a simptomelor. Ce funcționează pentru o persoană poate agrava problema alteia. De asemenea, folosirea excesivă a masajului, dispozitivelor de automasaj sau manipulărilor repetate ale gâtului poate oferi doar o ameliorare temporară, fără să trateze cauza reală. Postura corectă nu înseamnă rigiditate, ci capacitatea corpului de a se adapta și de a se mișca eficient”, a menționat Tania Ghinea. Citește și: Cauza mai puțin cunoscută a durerilor de spate și genunchi. Cum te afectează, de fapt, felul în care mergi: „Corpul ne avertizează atunci când apare un dezechilibru” EXCLUSIV Mișcările simple care pot reduce tensiunea din zona gâtului și a umerilor Totuși, există o serie de exerciții simple, ușor de pus în practică acasă sau la birou, care ne pot ajuta să eliberăm tensiunea din zona gâtului și a umerilor. „De multe ori cele mai eficiente exerciții sunt și cele mai simple. Recomand frecvent: retracția cervicală ușoară înclinații controlate ale capului stânga-dreapta relaxarea și coborârea conștientă a umerilor mobilizări toracale exerciții de respirație diafragmatică pauze active de 2-3 minute la fiecare 45-60 de minute de lucru. Scopul nu este forțarea gâtului, ci restabilirea mobilității, reducerea tensiunii musculare și îmbunătățirea circulației. Mișcarea făcută constant și corect are un impact mult mai mare decât soluțiile rapide aplicate ocazional”, a subliniat Tania Ghinea. Ce riscuri există dacă ignori durerea de ceafă Oricât ar ajuta exercițiile, acestea nu pot înlocui evaluarea medicală sau consultația de specialitate. Uneori, durerile cervicale pot fi asociate cu suprasolicitarea musculară și pot răspunde la schimbări simple de rutină, dar atunci când persistă, iar simptomele se repetă tot mai des, pot indica o problemă care trebuie analizată mai atent. În spatele aceleiași manifestări există origini diferite. Durerile de ceafă nu apar întotdeauna izolat, ci pot fi rezultatul unui cumul de factori. Dacă nu sunt descoperiți la timp, starea de sănătate se poate înrăutăți. „Dacă simptomele persistă câteva săptămâni, reapar frecvent sau încep să afecteze activitățile zilnice, este importantă o evaluare de specialitate. Primul pas este identificarea cauzei reale printr-o anamneză detaliată și un examen clinic complet. Nu orice durere cervicală are aceeași origine și nu orice modificare observată la investigații este responsabilă de simptome. Consultul este recomandat mai ales atunci când apar dureri persistente, limitări importante de mișcare, amorțeli sau furnicături în brațe, slăbiciune musculară, dureri de cap frecvente asociate simptomelor cervicale și amețeli recurente. Amânarea poate duce la cronicizarea durerii, scăderea mobilității, apariția unor adaptări compensatorii și afectarea calității vieții sau a performanței profesionale. În concluzie, durerile cervicale nu reprezintă doar o problemă locală a gâtului. De cele mai multe ori, ele reflectă modul în care ne mișcăm, lucrăm, gestionăm stresul și ne raportăm la propriul corp. Cu cât intervenim mai devreme prin educație, mișcare și evaluare adecvată, cu atât șansele de recuperare sunt mai bune și riscul de cronicizare este mai mic”, a completat Tania Ghinea. Citește și: De ce au devenit durerile cervicale atât de frecvente după 20 de ani. Obiceiurile care ne afectează gâtul fără să ne dăm seama, explicate de kinetoterapeutul Tania Ghinea EXCLUSIV Distribuie articolul pe: