Pleci în concediu, dar stresul nu dispare? De ce sistemul nervos rămâne în alertă chiar și atunci când pericolul a trecut și ce soluții există EXCLUSIV

Așteptăm concediul luni întregi, crezând cu tărie că este soluția tuturor problemelor noastre. Ne imaginăm cum vom dormi mai mult, vom avea mai mult timp pentru noi și, în sfârșit, vom scăpa de presiunea pe care o simțim zi de zi. Cu toate acestea, în primele zile, ne simțim neliniștiți și uneori ne confruntăm cu o anxietate greu de explicat. Mihaela Svet, psihoterapeut și practician Somatic Experiencing și NARM, ne-a spus de ce organismul rămâne blocat în starea de alertă chiar și atunci când pericolul a trecut, ce presupune terapia somatică și ce exerciții simple ne pot ajuta să ieșim din tensiunea acumulată și să ne reglăm sistemul nervos.

De ce rămânem în alertă chiar și în vacanță

Ne așteptăm ca în prima zi de concediu să ne trezim liniștiți, fericiți și calmi. În schimb, simțim în continuare că avem ceva de făcut, că este o problemă. Oricât ne-am dori, organismul nu funcționează după calendar sau după rezervări, fie ele făcute și din timp. Dacă luni sau chiar ani întregi am fost expuși presiunii, termenelor limită și suprasolicitării, sistemul nervos are nevoie de mai mult timp pentru a înțelege că nu mai există un pericol imediat.

Mai mult decât atât, schimbarea bruscă a ritmului de viață poate deveni ea însăși o sursă de disconfort. Pentru cineva obișnuit să trăiască permanent în grabă, liniștea poate părea stranie, iar lipsa activității poate fi interpretată de creier ca o situație neobișnuită. La toate acestea se adaugă și presiunea de a avea o vacanță perfectă, care transformă relaxarea într-o obligație și generează frustrări atunci când nu apare imediat.

„Problema pe care o avem în gestionarea stresului este că reacția la stres este mult mai ușor de declanșat decât răspunsul de relaxare. Incapacitatea de a ne relaxa în vacanță apare deoarece corpul rămâne blocat în ‘starea de luptă sau fugă’ (supractivarea sistemului nervos simpatic).

Când presiunea scade, sistemul nervos poate percepe lipsa de activitate ca pe un pericol. Somatic Experiencing explică acest fenomen prin energia de stres acumulată și neprocesată. Trecerea bruscă de la o viață agitată la un ritm complet diferit poate fi interpretată de creier ca un factor perturbator, ducând la apariția anxietății.

Orice apare brusc, schimbat, modificat, chiar și ‘mai binele’ (în cazul de față, o vacanță) poate aduce un dezechilibru și o modificare a stării de homeostazie așa cum o trăiam până atunci (fie ea și mai puțin funcțională). Când o persoană trăiește constant în agitație (stres prelungit), creierul își setează un nou nivel de referință (o ‘homeostazie adaptativă’) în care cortizolul și adrenalina devin starea de normalitate.

Presiunea de a te ‘simți bine’ sau de a te bucura de ‘vacanța perfectă’ generează adesea și mai mult stres și vinovăție atunci când lucrurile nu decurg conform planului. În acest sens, recomandarea este să facem trecerea la starea de vacanță treptat, zi după zi, prin reconectarea cu simțurile noastre, cu cei din jurul nostru, cu aici și acum”, ne-a explicat Mihaela Svet.

Citește și: Insomniile, durerile, balonarea și starea permanentă de alertă pot ascunde traume. Mihaela Svet, psihoterapeut: „Corpul preia și ține emoțiile pe care psihicul conștient nu a reușit să le proceseze” EXCLUSIV

Cum funcționează terapia somatică

Anxietatea sau stresul cronic nu țin doar de gânduri și emoții. Experiențele dificile se reflectă și în corp, prin tensiune musculară, respirație superficială, palpitații, senzația permanentă de încordare sau oboseală care nu cedează oricât de mult am dormi.

Pornind de la această legătură dintre corp și minte, terapiile somatice pot fi o soluție pentru persoanele care se confruntă cu stres și anxietate. Ele urmăresc nu doar înțelegerea experiențelor trăite, ci și reglarea sistemului nervos.

Spre deosebire de terapiile bazate exclusiv pe dialog, aceste abordări acordă o atenție deosebită senzațiilor corporale și modului în care organismul răspunde la stres, oferindu-i șansa să iasă din starea de alertă și să revină, treptat, la echilibru.

„Terapiile somatice reprezintă o categorie largă de abordări terapeutice care lucrează cu corpul, pornind de la ideea că experiențele emoționale și trauma sunt reflectate și în corp.

Metoda studiată de mine, Somatic Experiencing (SE), este dezvoltată de Dr. Peter Levine și este fundamentată științific, concentrându-se pe reglarea sistemului nervos pentru a elibera stresul și amprentele traumatice stocate la nivel corporal.

Spre deosebire de terapiile clasice prin vorbire (talk therapy), abordarea somatică folosește conștientizarea corporală ca instrument principal. Terapia somatică contribuie nu doar la ameliorarea simptomelor fizice ale anxietății ci în același timp susține sistemul nervos să integreze faptul că pericolul a trecut, restabilind o stare naturală de echilibru și vitalitate”, a spus Mihaela Svet.

Metode simple prin care putem reduce tensiunea acumulată

În plus, deși stresul acumulat nu poate dispărea peste noapte, există câteva metode care, puse în aplicare constant, îi transmit organismului că este în siguranță. Iar psihoterapeutul Mihaela Svet a oferit pentru caloria.ro câteva exemple:

„Exercițiile de grounding (Împământare) și orientare ne ajută să ne reconectăm cu momentul prezent și cu senzațiile corporale (concentrarea atenției asupra picioarelor și a conexiunii cu solul, concentrarea atenției asupra unui obiect din jurul nostru sau practica 5-4-3-2-1: ‘Numește cinci lucruri pe care le vezi, patru pe care le atingi, trei pe care le auzi, două pe care le guști și unul pe care-l miroși’, observând ce senzații apar, ce se schimbă la nivel corporal).

Autoreglarea prin atingere (Self-Containment): pune mâna dreaptă sub axila stângă (în dreptul inimii), iar mâna stângă pe umărul drept și rămâi așa câteva secunde. Este o practică extrem de utilă în momentele de deconectare, de copleșire.

Exercițiile de stimulare a nervului vag sunt de un real folos pentru a sprijini autoreglarea (apă rece pe față, fredonarea unei melodii, vibrația vocală efectuând prelung sunetul „OMM“ și „MMM“).

Exercițiile de scuturare voluntară (The Shake-off), prin scuturarea mâinilor, a picioarelor și a întregului corp timp de un minut. Astfel, finalizezi fizic răspunsul la stres, mai ales în perioadele agitate și stresante. Exercițiile de tapping (bătăile ușoare, ritmice) pentru calmare și readucere în ‘aici și acum’.

De asemenea, timpul petrecut în natură, sportul, somnul și alimentația echilibrată sunt esențiale, fiind însoțite de o bună gestionare a timpului petrecut pe ecrane și a notificărilor de pe telefon”.

Citește și: Îți este greu să te relaxezi în vacanță? Terapeuții explică ce trebuie să faci