Cum influențează TikTok atenția, percepția asupra realității, anxietatea și calitatea somnului. Sursa foto: Wavebreak / Profimedia Ai auzit avertizări radicale de tipul „TikTok-ul ne strică de tot”, dar și extrema cealaltă, în care suntem liniștiți că nu ne afectează în niciun fel? Mulți oameni spun că videoclipurile scurte de pe rețelele sociale le-au schimbat felul în care se concentrează și că răbdarea pentru activități mai lungi pare să fie tot mai redusă. Iulia Blănaru-Maier, psiholog, a explicat pentru caloria.ro ce efecte are, de fapt, timpul îndelungat petrecut pe social media asupra noastră. Ne fură social media atenția? Ce spune psihologul Iulia Blănaru-Maier Dacă în urmă cu câțiva ani intram pe social media pentru a publica fotografii din vacanță și a lua legătura cu prietenii, iar timpul dedicat acestor acțiuni era de doar câteva minute, astăzi telefonul a ajuns să ne însoțească aproape permanent. Iar imaginile nu mai sunt atracția principală, ci videoclipurile scurte, pe care le vedem pe platforme precum TikTok, dar și Facebook, Instagram și chiar YouTube. În schimb, răbdarea pentru conținutul mai lung pare să scadă. Un clip de 5 minute pare imposibil de urmărit sau chiar ne trezim că verificăm telefonul la scurt timp după ce am pornit un film. Asta creează îngrijorare în rândul specialiștilor, iar Iulia Blănaru-Maier a explicat cum ne modifică, de fapt, fluxurile rapide de conținut atenția și care sunt riscurile: „Există tot mai multe date care sugerează că expunerea frecventă la fluxuri rapide de conținut poate influența modul în care ne folosim atenția. Nu în sensul că ne ‘strică’ definitiv creierul, ci în sensul că ne obișnuiește cu un anumit ritm de consum al informației. Videoclipurile scurte ne antrenează să schimbăm foarte des focusul. La fiecare câteva secunde apare un stimul nou, o idee nouă, o imagine nouă. În timp, creierul începe să se adapteze acestui ritm și poate deveni mai puțin tolerant la activitățile care cer răbdare și concentrare susținută, cum ar fi cititul, învățatul, scrisul sau chiar purtarea unei conversații mai lungi. Problema nu este că atenția dispare, ci că devine mai greu să o menținem voluntar asupra unui singur lucru atunci când suntem obișnuiți cu schimbări permanente de stimulare. Mulți oameni observă că simt impulsul de a verifica telefonul după doar câteva minute de lucru sau că le este mai greu să urmărească un film, să citească un capitol dintr-o carte sau să se concentreze la o ședință. Este important însă să evităm concluziile alarmiste. Doomscrolling-ul nu produce automat tulburări de atenție și nu transformă pe nimeni peste noapte într-o persoană incapabilă să se concentreze. Mai degrabă, vorbim despre un obicei care poate eroda treptat capacitatea de atenție susținută, mai ales atunci când ocupă multe ore din fiecare zi”. În plus, efectele nu sunt ireversibile, ci putem lua oricând măsuri atunci când observăm efectele: „Vestea bună este că atenția funcționează asemenea unui mușchi: poate fi antrenată. Reducerea timpului petrecut pe platforme, cititul, activitățile care necesită concentrare și perioadele deliberate fără telefon pot contribui la recâștigarea acestei capacități”. Timpul petrecut pe telefon nu este întotdeauna problema Nu doar timpul petrecut pe social media contează, deși așa ar putea părea la prima vedere. E important și momentul în care alegem să facem acest lucru. Dacă seara târziu în loc să dormim, preferăm 30 de minute pe TikTok sau îi ignorăm pe cei dragi care încearcă să discute cu noi, răspunzând superficial, este posibil ca relația noastră cu tehnologia să devină nesănătoasă. „Nu există un număr universal de minute după care utilizarea social media devine problematică. Mai important decât timpul petrecut online este impactul pe care acesta îl are asupra vieții noastre. Un prim semn de alarmă apare atunci când pierdem constant noțiunea timpului. Ne propunem să stăm cinci minute și descoperim că a trecut o oră. Un alt indicator este sentimentul că folosim telefonul aproape automat, fără o intenție clară și fără să ne amintim ulterior mare parte din conținutul consumat. De asemenea, merită să fim atenți dacă social media începe să înlocuiască activități importante: somnul, munca, studiul, timpul petrecut cu familia, hobby-urile sau interacțiunile față în față. Când telefonul devine răspunsul implicit la orice moment de plictiseală, disconfort sau emoție neplăcută, relația cu tehnologia poate începe să devină dezechilibrată. La nivel psihologic, semnalele de alarmă pot include iritabilitate atunci când nu avem acces la telefon, dificultatea de a ne concentra, senzația că suntem permanent agitați sau tendința de a ne compara excesiv cu ceilalți. În general, întrebarea utilă nu este ‘cât timp petrec online?’, ci ‘ce efect are acest obicei asupra stării mele de bine?’. Atunci când costurile încep să depășească beneficiile, este momentul să reevaluăm relația pe care o avem cu social media”, a explicat Iulia Blănaru-Maier. Citește și: Psihiatrii trag un semnal de alarmă: gestul pe care ar fi bine să îl eviți imediat după ce te trezești. Poate influența negativ funcționarea creierului Ce impact poate avea consumul constant de conținut negativ, alarmant sau foarte stimulativ asupra anxietății, somnului și stării emoționale În plus, algoritmii platformelor sociale nu favorizează doar conținutul plăcut, ci și pe cel care provoacă emoții puternice. De multe ori, este suficient să interacționăm repetat cu un anumit tip de conținut pentru ca algoritmul să înceapă să ne ofere tot mai mult din același tip. Așa ajungem ca, după ore întregi în care am stat pe telefon pentru a ne „relaxa” suntem chiar mai agitați și avem o stare de nervozitate, fără să ne dăm seama că, de fapt, ne-am expus la accidente, conflicte, scandaluri, tragedii și avertismente. Chiar dacă suntem în siguranță, creierul continuă să proceseze semnale care vorbesc despre pericole și amenințări. Iar această stare de alertă poate influența nu doar anxietatea, ci și calitatea somnului și felul în care privim lumea. „Creierul nostru nu este construit pentru a procesa în mod constant sute de informații despre pericole, conflicte, tragedii și situații extreme petrecute în toate colțurile lumii. Totuși, exact acest lucru se întâmplă atunci când consumăm zilnic cantități mari de conținut negativ sau alarmant. Unul dintre efectele mai puțin discutate este modificarea percepției asupra realității. Dacă suntem expuși ore în șir la știri negative, conflicte, accidente, scandaluri sau mesaje alarmiste, putem ajunge să supraestimăm frecvența și probabilitatea acestor evenimente. Lumea începe să pară mai periculoasă, mai ostilă și mai lipsită de control decât este în realitate. În același timp, organismul poate rămâne într-o stare subtilă de vigilență. Chiar dacă stăm confortabil pe canapea, mintea noastră procesează informații care sugerează amenințări, urgențe sau motive de îngrijorare. Pentru persoanele deja predispuse la anxietate, acest lucru poate amplifica tendința de a anticipa pericole și de a rămâne preocupate de scenarii negative. Somnul poate fi afectat nu doar de timpul petrecut în fața ecranului, ci și de conținutul consumat înainte de culcare. Creierul are nevoie de o tranziție treptată către odihnă, iar expunerea la informații intense emoțional exact înainte de somn poate face mai dificilă relaxarea și detașarea mentală. Pe termen lung, nu este vorba doar despre anxietate sau somn. Este vorba și despre tonul emoțional general al vieții noastre. Ceea ce consumăm în mod repetat influențează ceea ce observăm, ceea ce ne amintim și ceea ce ajungem să considerăm normal. Din acest motiv, igiena digitală nu înseamnă doar limitarea timpului petrecut online, ci și o selecție mai atentă a tipului de conținut la care ne expunem în fiecare zi”, a subliniat specialista. Nu trebuie să ștergem TikTok pentru a recăpăta controlul În acest context, prima soluție ar putea părea să renunțăm complet la social media, ba chiar și la telefoanele inteligente. Dar un detox digital complet nu este întotdeauna o idee realizabilă, mai ales că social media face deja parte din viața profesională, socială și chiar educațională a milioane de oameni. Provocarea reală este să învățăm să controlăm felul în care folosim aplicațiile. În momentul în care deschidem telefonul din reflex și nu pentru că avem un scop clar, algoritmul începe să stabilească ritmul zilei noastre. În schimb, atunci când folosim conștient platformele și alegem atent ceea ce consumăm, raportul de forțe se schimbă. „Pentru majoritatea oamenilor, soluția nu este să renunțe complet la TikTok sau la social media. Aceste platforme pot avea și beneficii reale: ne informează, ne conectează cu ceilalți, ne oferă divertisment și chiar oportunități de învățare. Problema apare atunci când utilizarea lor devine automată și necontrolată. Un prim pas este să devenim mai conștienți de propriul comportament. De multe ori deschidem aplicațiile din obișnuință, nu dintr-o nevoie reală. Simplul fapt de a ne întreba ‘de ce intru acum?’ poate transforma un gest automat într-o alegere conștientă. La fel de important este să ne construim și alte surse de satisfacție, relaxare și conectare. Cu cât întreaga noastră nevoie de divertisment, validare sau socializare este concentrată într-un singur loc, cu atât devenim mai dependenți de acel loc. Relațiile reale, mișcarea, hobby-urile, lectura sau timpul petrecut în natură oferă experiențe pe care niciun algoritm nu le poate reproduce complet. De asemenea, merită să fim atenți nu doar la cât consumăm, ci și la ce consumăm. Algoritmii învață din comportamentul nostru, iar feed-ul pe care îl vedem astăzi este, într-o anumită măsură, rezultatul alegerilor pe care le-am făcut ieri. Putem antrena algoritmul la fel cum algoritmul ne antrenează pe noi. În cele din urmă, scopul nu este să eliminăm tehnologia din viața noastră, ci să păstrăm controlul asupra modului în care o folosim. O relație sănătoasă cu social media nu înseamnă absența aplicațiilor, ci capacitatea de a le închide atunci când ne-am atins scopul și de a ne întoarce fără dificultate la viața reală”, a încheiat Iulia Blănaru-Maier. Citește și: Deschidem telefonul pentru cinci minute și îl închidem peste o oră. Cum ne „prinde” doomscrolling-ul și ce face, de fapt, cu mintea noastră, conform psihologului clinician Iulia Blănaru-Maier: „Mulți oameni confundă distragerea atenției cu relaxarea”. EXCLUSIV Distribuie articolul pe: