Vitamina D ar putea regla răspunsul sistemului imunitar la bacteriile intestinale în bolile inflamatorii intestinale, arată un nou studiu

Un nou studiu coordonat de cercetători de la Mayo Clinic sugerează că suplimentele cu vitamina D ar putea influența modul în care sistemul imunitar reacționează la bacteriile din intestin în cazul persoanelor care suferă de boli inflamatorii intestinale (IBD). Rezultatele, publicate în revista Cell Reports Medicine, deschid noi perspective pentru dezvoltarea unor tratamente care să refacă echilibrul dintre microbiom și sistemul imunitar.

Ce sunt bolile inflamatorii intestinale

Bolile inflamatorii intestinale includ boala Crohn și colita ulcerativă, afecțiuni cronice care afectează milioane de oameni la nivel mondial. Acestea apar, în parte, din cauza unei reacții anormale a sistemului imunitar împotriva bacteriilor care trăiesc în mod normal în intestin și care, în mod obișnuit, sunt inofensive.

Printre cele mai frecvente simptome se numără durerile abdominale, diareea, sângerările rectale, oboseala accentuată și pierderea în greutate.

Deși tratamentele actuale urmăresc în principal reducerea inflamației, cercetătorii încearcă să găsească metode prin care organismul să își recapete toleranța naturală față de microbiomul intestinal.

Citește și: Nivelul de vitamina D la 39 de ani ar putea influența sănătatea creierului peste două decenii, arată un nou studiu

Cum a fost realizată cercetarea

Studiul a inclus 48 de persoane diagnosticate cu boli inflamatorii intestinale, toate având un nivel scăzut de vitamina D.

Participanții au primit suplimente cu vitamina D o dată pe săptămână, timp de 12 săptămâni. Înainte și după tratament, cercetătorii au analizat probe de sânge și de materii fecale folosind tehnici moderne de secvențiere genetică, pentru a observa modul în care sistemul imunitar interacționează cu bacteriile intestinale.

Ce efecte a avut vitamina D

După cele 12 săptămâni de suplimentare, oamenii de știință au observat mai multe modificări considerate benefice:

• creșterea nivelului de imunoglobulină A (IgA), un anticorp asociat cu răspunsurile imunitare protectoare;
• scăderea nivelului de imunoglobulină G (IgG), care este frecvent legată de procesele inflamatorii;
• modificări ale căilor de semnalizare ale sistemului imunitar;
• creșterea activității celulelor imunitare reglatoare, responsabile de limitarea inflamației.

Potrivit autorilor, aceste schimbări sugerează că vitamina D ar putea contribui la un răspuns imun mai echilibrat și mai puțin agresiv față de bacteriile benefice din intestin.

Citește și: Vitamina D ar putea încetini îmbătrânirea celulară, arată un nou studiu

S-au observat și îmbunătățiri ale bolii

Pe lângă modificările imunologice, cercetătorii au remarcat și o ameliorare a scorurilor care măsoară activitatea bolii, precum și reducerea unui marker inflamator detectat în materiile fecale. Cu toate acestea, autorii subliniază că studiul a fost de dimensiuni reduse și nu poate demonstra o relație directă de cauză și efect.

„Acest studiu sugerează că vitamina D ar putea ajuta la reechilibrarea modului în care sistemul imunitar percepe bacteriile intestinale. Este un pas important pentru a înțelege cum am putea restabili toleranța imună în bolile inflamatorii intestinale”, a declarat autorul principal, dr. John Mark Gubatan, gastroenterolog la Mayo Clinic din Florida.

Medicul a precizat însă că rezultatele trebuie confirmate prin studii clinice mai ample și randomizate.

Nu luați suplimente fără recomandare!

Deși vitamina D este disponibilă fără prescripție medicală și este considerată sigură în dozele recomandate, cercetătorii avertizează că persoanele cu boli inflamatorii intestinale nu ar trebui să își modifice tratamentul pe cont propriu.

„Vitamina D este ușor de găsit, însă doza trebuie individualizată, mai ales la pacienții cu inflamație cronică. Este important ca administrarea să fie făcută în colaborare cu echipa medicală”, a subliniat dr. Gubatan.

Specialiștii consideră că, dacă rezultatele vor fi confirmate de studii viitoare, vitamina D ar putea deveni o componentă importantă în strategiile terapeutice menite să reducă inflamația și să restabilească echilibrul dintre sistemul imunitar și microbiomul intestinal.