Nivelul de vitamina D la 39 de ani ar putea influența sănătatea creierului peste două decenii. Foto: magnific.com Un studiu recent sugerează că nivelurile scăzute de vitamina D în jurul vârstei de 39 de ani pot fi asociate cu modificări cerebrale legate de Alzheimer aproape 16 ani mai târziu, chiar și în absența oricăror probleme de memorie. Deficitul de vitamina D poate trece neobservat ani la rând, însă efectele sale asupra sănătății creierului ar putea deveni vizibile mult mai târziu. Un simplu test de sânge și corectarea eventualelor carențe ar putea reprezenta o investiție importantă în sănătatea cognitivă pe termen lung. Vitamina D și protejarea creierului La sfârșitul decadei a treia de viață, majoritatea oamenilor nu prezintă semne de declin cognitiv. Totuși, nivelul de vitamina D din sânge ar putea influența felul în care arată creierul la vârsta de 50 de ani. Un studiu publicat în revista Neurology Open Access a analizat nivelurile de vitamina D la adulții de vârstă mijlocie și a comparat aceste valori cu scanările cerebrale realizate aproximativ 16 ani mai târziu. Participanții cu niveluri mai scăzute de vitamina D au prezentat mai frecvent modificări asociate cu boala Alzheimer. Ce au descoperit cercetătorii Studiul a folosit date din celebrul Framingham Heart Study, unul dintre cele mai importante proiecte de cercetare privind bolile cardiovasculare și demența. Participanții aveau, în medie, 39 de ani la începutul studiului și nu sufereau de demență sau boli cardiace. După aproximativ 16 ani, cercetătorii au analizat creierul acestora cu ajutorul investigațiilor imagistice. Proteinele tau și amiloid, semne ale bolii Alzheimer Deficitul de vitamina D poate trece neobservat ani la rând, însă efectele sale asupra sănătății creierului ar putea deveni vizibile mult mai târziu. Foto: magnific.com Scanările au urmărit două proteine esențiale în dezvoltarea bolii Alzheimer: proteina tau, care formează încurcături în interiorul neuronilor; proteina beta-amiloid, care se acumulează între celulele nervoase. Rezultatele au arătat că persoanele cu niveluri mai ridicate de vitamina D în perioada de mijloc a vieții au avut o cantitate mai redusă de proteină tau în creier. De ce este importantă proteina tau Proteina tau joacă un rol crucial în transportul nutrienților și semnalelor în interiorul neuronilor. În boala Alzheimer, aceasta suferă modificări chimice, se desprinde și formează aglomerări toxice care afectează funcționarea celulelor nervoase. Vitamina D pare să influențeze enzimele implicate în acest proces și să reducă formarea acestor depuneri. Cum protejează vitamina D creierul Vitamina D nu este doar un simplu nutrient, ci funcționează și ca un hormon esențial pentru organism. foto: AI Vitamina D este, din punct de vedere biologic, mai degrabă un hormon steroid decât o vitamină clasică. Ea reglează sute de gene implicate în: funcționarea sistemului imunitar; repararea celulară; reducerea inflamației; protecția împotriva stresului oxidativ. Receptorii pentru vitamina D există în numeroase zone ale creierului, inclusiv în Hippocampus, o regiune esențială pentru memorie și învățare. Deficitul de vitamina D este frecvent Specialiștii estimează că între 30% și 50% din populația globală are niveluri insuficiente de vitamina D, de cele mai multe ori fără simptome evidente. Persoanele cu risc crescut includ: cei care petrec puțin timp în aer liber; persoanele cu piele mai închisă la culoare; cei care locuiesc în regiuni nordice; persoanele supraponderale; adulții în vârstă. Nivelurile recomandate de vitamina D În general, valorile considerate adecvate sunt între 20 și 50 ng/mL de 25-hidroxivitamină D, principala formă măsurată în sânge. În studiu, aproximativ 34% dintre participanți aveau niveluri sub 30 ng/mL. Cum îți poți menține nivelul de vitamina D Vitamina D există sub două forme principale: D2 și D3. sursa foto pexels.com Expunerea la soare Expunerea moderată la soare este una dintre cele mai eficiente metode prin care organismul produce vitamina D, potrivit theepochtimes.com. Citește și: Vitamina D ar putea crește eficiența tratamentului pentru cancerul de sân cu până la 79%, arată un studiu Alimentația Printre cele mai bune surse alimentare se numără: peștele gras (somon, macrou, sardine); gălbenușul de ou; laptele și produsele fortificate; ciupercile expuse la lumină UV. Suplimentele În unele situații, medicul poate recomanda suplimente cu vitamina D. Doza zilnică pentru adulți nu ar trebui să depășească 4.000 UI, decât la recomandarea specialistului. Poate vitamina D să prevină demența? Autorii studiului subliniază că rezultatele nu demonstrează direct că administrarea suplimentelor de vitamina D previne demența. Totuși, datele sugerează că menținerea unui nivel adecvat de vitamina D în jurul vârstei de 40 de ani ar putea reduce riscul unor modificări cerebrale timpurii asociate cu boala Alzheimer. Citește și: Vitamina D ar putea încetini un proces asociat îmbătrânirii, sugerează un nou studiu Distribuie articolul pe: