Alăptarea exclusivă în primele șase luni ar putea reduce riscul apariției simptomelor de ADHD la copii, potrivit unui studiu

Copiii care sunt alăptați exclusiv în primele șase luni de viață prezintă un risc mai mic de a dezvolta simptome asociate tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), potrivit unui nou studiu realizat în Norvegia. Cercetătorii au observat că efectul protector este mai pronunțat în cazul fetelor, însă subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma mecanismele implicate.

Rezultatele studiului, realizat de cercetători de la Universitatea din Bergen, adaugă noi dovezi privind beneficiile alăptării pentru dezvoltarea creierului în primii ani de viață, potrivit euronews.com.

Studiul a urmărit peste 37.000 de copii

Echipa de cercetare a analizat datele a peste 37.000 de copii născuți în Norvegia între 1999 și 2009, monitorizând durata și tipul alăptării, apoi evaluând prezența simptomelor de ADHD la vârstele de 3, 5 și 8 ani.

Potrivit autoarei principale a studiului, Berit Skretting Solberg, psihiatru și cercetător la Departamentul de Biomedicină al Universității din Bergen, rezultatele au evidențiat o legătură clară între durata alăptării exclusive și dezvoltarea neuropsihică a copilului.

„Se știe deja că simptomele și tulburările psihice sunt influențate atât de factori genetici, cât și de factori de mediu. Noi am constatat că, cu cât un copil a fost alăptat exclusiv mai mult timp, până la șase luni, cu atât nivelul simptomelor de ADHD a fost mai redus la vârstele de 3, 5 și 8 ani”, a explicat Solberg.

Citește și: Omega-3 și ginsengul roșu coreean ar putea ajuta copiii cu ADHD, potrivit unui nou studiu

Alăptarea exclusivă până la șase luni = rezultate bune

Cercetătorii au observat că orice perioadă de alăptare a fost asociată cu un risc mai mic de apariție a simptomelor de ADHD. Totuși, beneficiile au crescut pe măsură ce alăptarea a fost mai îndelungată și mai exclusivă, cele mai bune rezultate fiind înregistrate la copiii hrăniți exclusiv cu lapte matern în primele șase luni de viață.

Un alt rezultat important al studiului este că fetele au prezentat cea mai puternică asociere între alăptarea exclusivă și reducerea simptomelor de ADHD, efectul fiind observat la toate vârstele analizate.

Laptele matern influențează dezvoltarea creierului

Deși moștenirea genetică rămâne principalul factor de risc pentru ADHD, specialiștii spun că dezvoltarea sistemului nervos este influențată de numeroși factori încă din primele luni de viață.

Laptele matern conține o combinație complexă de:

• proteine, grăsimi și carbohidrați esențiali;
• vitamine și minerale;
• prebiotice și probiotice;
• factori imunologici;
• numeroși compuși bioactivi implicați în dezvoltarea creierului.

Cercetătorii consideră că aceste substanțe pot contribui la maturizarea sistemului nervos și la dezvoltarea funcțiilor cognitive în copilăria timpurie.

Citește și: ADHD este legat de o durată de viață mai scurtă, arată un studiu

OMS recomandă alăptarea timp de 6 luni

Organizația Mondială a Sănătății (WHO) și UNICEF recomandă inițierea alăptării în prima oră după naștere și hrănirea exclusivă cu lapte matern în primele șase luni de viață. În această perioadă, copilul nu ar trebui să primească alte alimente sau lichide, nici măcar apă, dacă nu există recomandări medicale speciale. Cu toate acestea, studiul arată că participantele au alăptat exclusiv, în medie, mai puțin de patru luni.

De ce multe mame nu pot alăpta atât de mult

Autorii subliniază că există numeroase motive pentru care alăptarea exclusivă nu poate fi menținută până la șase luni. Unele femei nu pot alăpta din cauza unor afecțiuni medicale, în timp ce altele întrerup mai devreme din cauza întoarcerii la serviciu sau a lipsei sprijinului necesar.

În astfel de situații, formula de lapte pentru sugari, de regulă pe bază de lapte de vacă adaptat, reprezintă alternativa recomandată pentru alimentația copilului în primul an de viață.

Cercetătorii cer prudență în interpretarea rezultatelor

Autorii atrag atenția că studiul este unul observațional, ceea ce înseamnă că identifică o asociere între alăptare și simptomele de ADHD, fără a demonstra o relație directă de cauzalitate. Prin urmare, sunt necesare noi cercetări pentru a înțelege exact mecanismele biologice care ar putea explica această legătură.

Totuși, concluziile se adaugă dovezilor tot mai numeroase care susțin că alăptarea exclusivă în primele luni de viață poate avea beneficii importante nu doar pentru sănătatea fizică a copilului, ci și pentru dezvoltarea creierului și a funcțiilor cognitive pe termen lung.