Ce încearcă organismul să ne spună atunci când ne este poftă de dulce? Un expert a oferit răspunsul. Sursa foto: Yuliia Kaveshnikova / Alamy / Profimedia Ai ajuns măcar o dată acasă după o zi plină și ai spus: „Am nevoie neapărat de ceva dulce”? După o ceartă, într-o perioadă aglomerată sau pur și simplu când nu mai ai energie, ciocolata, biscuiții ori prăjiturile par cea mai bună soluție. Mulți am ajuns să considerăm că zahărul ne aduce fericirea, dar cât de adevărat este acest lucru? Dincolo de gustul plăcut și de energia rapidă pe care o oferă, pofta de zahăr ascunde de multe ori oboseală, stres, mese dezechilibrate sau chiar nevoi emoționale pe care încercăm să le acoperim prin mâncare. Iar despre asta ne-a vorbit Denisa Elena Haiduc, dietetician autorizat. De ce fugim spre dulciuri atunci când viața devine mai grea? Vedem asta inclusiv în filme. Ea, după o despărțire dureroasă, fuge direct acasă, se schimbă în pijamale și, cu rimelul întins de lacrimi, ia din frigider o cutie mare de înghețată pe care o mănâncă pe nerăsuflate. Și în viața reală se întâmplă la fel, poate nu la fel de dramatic și fără melodiile lui Taylor Swift pe fundal, dar după o discuție aprinsă cu șeful, de pildă, parcă simțim nevoia de un biscuite cu multă cremă. Și în perioadele aglomerate, în care viața ni se schimbă, avem tendința de a consuma mai mult „dulce” Adevărul este că nu ni se pare: organismul nostru poate cere zahăr pentru că îl vede ca pe un combustibil. Însă, dacă nu identificăm de unde vine, de fapt, această poftă putem ajunge la dependență, intrând într-un cerc vicios. „Zahărul, adică pofta, tendința de a consuma zahăr, vine în general în perioade de oboseală. ori de stres sau de decădere emoțională. Pentru că organismul cere combustibil rapid absorbit. Și cel mai ușor este zahărul. Dar acesta acționează la nivel cerebral ca un drog. Cu cât îi dai mai mult, cu atât o să ceară mai mult. O să aleagă mereu calea ușoară a energiei, care nu este tocmai cea mai sănătoasă”, a explicat Denisa Elena Haiduc. Același combustibil de care corpul are nevoie îl putem lua din mese echilibrate, bogate în nutrienți. Problema este că organismul caută adesea soluția cea mai rapidă. „Acest combustibil îl putem oferi prin mese complexe și echilibrate, adaptate nevoilor noastre. Dacă punem prin comparație, la nivel energetic, vă pot exemplifica printr-o farfurie completă, în care avem și proteine, grăsmi, fibre și carbohidrați, o farfurie bogată în alimente, și 3 pătrățele de ciocolată – diferența dintre ele este că una este o variantă sănătoasă, și alta este o sursă rapidă, dar nesănătoasă de energie, care poate provoca și dependență”, a completat specialista. Citește și: Legătura invizibilă dintre alimentație și minte. Cum ne influențează ceea ce mâncăm starea psihică și nivelul de energie, conform dieteticianului Haiduc Denisa-Elena EXCLUSIV Înainte să desfacem ciocolata, ar trebui să ne întrebăm dacă ne este cu adevărat foame. Pofta de dulce nu are mereu aceeași sursă. Uneori, este semnalul că am sărit peste mese, că am mâncat prea puțin sau că alimentația din ultimele ore nu i-a oferit organismului suficient combustibil. Alteori însă, nevoia de zahăr nu are nicio legătură cu foamea, ci cu emoțiile. Sunt zile în care încercăm să compensăm stresul, anxietatea sau tristețea prin alimente care oferă confort imediat. Tocmai de aceea, înainte să desfacem ambalajul unei ciocolate, poate merită să ne punem o întrebare simplă: chiar ne este foame sau încercăm să acoperim altceva? Răspunsul poate spune multe despre relația noastră cu mâncarea. „Este foarte important să identificăm de unde vine pofta de dulce. Pofta de dulce poate veni din alimentare insuficientă, mese peste care am sărit. În perioada de post sau de dietă, pofta de dulce crește. Pofta de dulce poate să vină și ca un mecanism compulsiv emoțional de a mânca. Sunt persoane care în perioada de dezechilibru emoțional mânâncă compulsiv și au tendința de a consuma grăsimi trans sau dulciuri ultra procesate. Vă spun din experiența mea: înainte de a mă lăsa pradă unei pofte de zahăr, mai întâi mă întreb dacă mie îmi este foame. Dacă corpul meu, de fapt, cere combustibil real. Și aici aș mai face o paranteză, este o diferență majoră între a mânca o pătrățică de ciocolată și a mânca o ciocolată întreaga. Moderația face mereu diferența”, a specificat Denisa Elena Haiduc. Nu există alimente rele În cele din urmă, este important să înțelegem că alimentele nu se împart în două categorii: rele și bune. Atâta timp cât sunt consumate conștient, cu moderație și, când tragem linie, avem o alimentație echilibrată, nu există „plăceri interzise”. „La final, niciun aliment nu este interzis în absența unei patologii care să ne îngreuneze procesul. Dacă individul este sănătos, moderația este cheia. El poate consuma aproximativ orice. Dar contează cum abordează acel aliment, cum se comportă cu el”, a concluzionat dieteticianul. Citește și: Cum scăpăm de pofta de zahăr și ne menținem energia întreaga zi. Izabela Bulei, antrenor personal: „Dacă mâncăm ce trebuie, nu apare pofta de dulce”. EXCLUSIV Distribuie articolul pe: