De ce au devenit durerile cervicale atât de frecvente după 20 de ani. Obiceiurile care ne afectează gâtul fără să ne dăm seama, explicate de kinetoterapeutul Tania Ghinea EXCLUSIV

Durerile cervicale nu mai sunt de mult o problemă a persoanelor în vârstă sau a celor care au muncit ani întregi în condiții solicitante. De fapt, tot mai mulți tineri se confruntă cu această problemă, fie că vorbim despre profesioniști care petrec ore în fața calculatorului, oameni activi sau chiar adolescenți care își petrec mare parte din timp cu telefonul în mână. Simptomele sunt adesea ignorate, mai ales în contextul în care munca, relaxarea și comunicarea se fac cu ajutorul ecranelor, dar prețul este plătit chiar de coloana cervicală. Tania Ghinea, kinetoterapeut, a explicat, pentru caloria.ro, de ce durerile cervicale au devenit atât de răspândite și care sunt obiceiurile zilnice care ne afectează.

De ce au devenit durerile cervicale atât de frecvente în rândul tinerilor

Tehnologia ne-a simplificat viața în multe privințe. Putem munci din confortul propriei case, putem comunica instant cu cei dragi și aproape orice informație este la doar un click distanță. Nici măcar nu mai este nevoie să ieșim din casă pentru a face cumpărături sau a plăti facturile. Dar faptul că ne petrecem cea mai mare parte a zilei privind în jos spre telefon sau stând nemișcați în fața unui monitor, ne afectează mai mult decât ne imaginăm.

Dacă în trecut problemele cervicale apăreau mai ales după ani de suprasolicitare, acum ele afectează frecvent persoane aflate la începutul vieții profesionale.

„În ultimii ani observăm o creștere foarte mare a problemelor cervicale, inclusiv la persoane tinere, iar principalul motiv este schimbarea stilului de viață.

Petrecem mult mai mult timp în fața ecranelor – telefon, laptop, tabletă – iar capul este menținut frecvent într-o poziție proiectată înainte, pentru perioade foarte lungi.

Din punct de vedere biomecanic, capul cântărește aproximativ 4-6 kilograme. Cu cât îl înclinăm mai mult înainte, cu atât presiunea asupra coloanei cervicale și musculaturii crește semnificativ. La asta se adaugă sedentarismul, lipsa mișcării, stresul cronic și perioadele lungi petrecute în aceeași poziție. Practic, corpul uman nu a fost conceput să stea ore întregi static, iar zona cervicală este una dintre primele care resimte aceste suprasolicitări.

De aceea vedem tot mai frecvent dureri cervicale chiar și la persoane de 20-30 de ani”, a explicat Tania Ghinea, kinetoterapeut.

Obiceiurile care ne încordează zilnic

Durerea și tensiunea se acumulează pe parcurs, prin repetarea unor obiceiuri aparent banale. Telefonul verificat zeci de ori pe zi, orele petrecute în aceeași poziție la birou, somnul într-o postură nepotrivită sau lipsa pauzelor de mișcare creează, în timp, un cumul de tensiune pe care corpul îl resimte tot mai puternic.

„Cele mai frecvente obiceiuri sunt:

• lucrul la calculator fără o ergonomie corectă
• utilizarea telefonului cu capul aplecat perioade lungi
• pozițiile statice menținute multe ore
• lipsa pauzelor de mișcare
• somnul într-o poziție nepotrivită sau folosirea unei perne neadecvate
• purtarea constantă a unei genți grele pe același umăr
• stresul și respirația superficială asociată acestuia.

Un aspect foarte important este că problema nu este doar postura în sine, ci faptul că aceeași poziție este menținută prea mult timp fără variație și fără mișcare. Corpul tolerează foarte bine mișcarea și alternanța pozițiilor, însă reacționează negativ atunci când rămâne blocat ore întregi în aceeași postură”, a explicat specialista.

Stresul emoțional se transformă în durere fizică

Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere că organismul nu separă întotdeauna clar emoțiile de reacțiile fizice. Atunci când stresul devine constant, corpul intră într-o stare de alertă prelungită, iar musculatura începe să funcționeze ca un mecanism de apărare care nu se mai oprește.

„Există o legătură foarte clară între stres și durerile cervicale. În momentul în care suntem stresați, organismul intră într-o stare de alertă. Ca mecanism de protecție, musculatura gâtului, umerilor și chiar a maxilarului începe să se contracte involuntar. Dacă această stare persistă zile sau săptămâni, apare tensiunea musculară cronică.

Mulți oameni observă că în perioadele solicitante își ridică inconștient umerii, își încleștează maxilarul sau simt permanent o rigiditate în zona cefei. În timp, această tensiune poate duce la durere, limitarea mobilității și chiar dureri de cap frecvente.

De multe ori, corpul exprimă prin tensiune musculară ceea ce psihicul acumulează în perioadele de stres prelungit”, a subliniat Tania Ghinea.

Citește și: Insomniile, durerile, balonarea și starea permanentă de alertă pot ascunde traume. Mihaela Svet, psihoterapeut: „Corpul preia și ține emoțiile pe care psihicul conștient nu a reușit să le proceseze” EXCLUSIV

Durerea de ceafă se transformă în dureri de cap și amețeli

O problemă aparent localizată la nivelul gâtului poate produce simptome care par să nu aibă legătură directă cu zona cervicală. Astfel, dacă simți că durerea urcă spre tâmple sau te confrunți cu amețeli și senzația de presiune în cap, aceste simptome pot avea legătură și cu o problemă la nivel cervical.

„Zona cervicală este extrem de complexă și are conexiuni directe cu musculatura capului, sistemul nervos și mecanismele care controlează orientarea și echilibrul corpului. Atunci când anumite structuri cervicale sunt iritate sau suprasolicitate, durerea poate fi proiectată către zona occipitală, tâmple sau frunte, generând ceea ce numim cefalee cervicogenă.

În plus, musculatura cervicală și articulațiile gâtului transmit permanent informații către creier despre poziția capului în spațiu. Dacă aceste informații sunt perturbate de tensiune musculară sau disfuncții cervicale, pot apărea senzații de amețeală, instabilitate sau dezechilibru.

De aceea, uneori problema nu se manifestă doar prin durere locală, ci printr-un tablou mult mai complex”, a adăugat Tania Ghinea.

Semnalele discrete pe care corpul le trimite înainte ca durerea să devină serioasă

Înainte de a ajunge la dureri intense, există etape intermediare și mici „avertismente” pe care corpul le transmite și pe care, de multe ori, le ignorăm.

„Cele mai frecvente semnale de alarmă sunt:

• rigiditatea resimțită dimineața;
• nevoia constantă de a „trosni” gâtul;
• dificultatea de a întoarce complet capul într-o direcție;
• tensiunea dintre omoplați;
• durerile de cap recurente;
• senzația de greutate la nivelul umerilor;
• oboseala musculară după perioade relativ scurte de lucru la birou.

Problema este că multe persoane consideră aceste simptome ‘normale’ sau le ignoră până apare o durere intensă. În realitate, corpul oferă semnale mult mai devreme că zona cervicală este suprasolicitată”, a încheiat Tania Ghinea.

Citește și: Durerea de spate, noul „normal” al muncii de birou. Un kinetoterapeut a explicat efectele statului pe scaun și a oferit remedii la îndemână: „Spatele iubește mișcarea”. EXCLUSI