Scobitul în nas, asociat de cercetători cu un posibil risc pentru creier. Legătura analizată între bacterii și Alzheimer

Un gest considerat de multe ori banal sau chiar stânjenitor, scobitul în nas, a ajuns în atenția cercetătorilor după ce mai multe studii recente au sugerat că ar putea exista o legătură între acest obicei și sănătatea creierului.

Oamenii de știință investighează posibilitatea ca deteriorarea mucoasei nazale să faciliteze pătrunderea unor bacterii în organism, inclusiv către creier, unde ar putea contribui la apariția unor procese asociate cu boala Alzheimer, una dintre cele mai frecvente forme de demență.

Cercetările sugerează că există o conexiune între acest obicei și riscul de dezvoltare a Alzheimerului

Potrivit cercetărilor publicate și analizate de specialiști, scobitul excesiv în nas poate produce mici leziuni la nivelul țesuturilor interne ale cavității nazale.

Aceste microtraumatisme ar putea crea o cale directă prin care anumite bacterii să pătrundă mai ușor în sistemul nervos central. Oamenii de știință atrag atenția că, deși ipoteza nu este încă demonstrată complet în cazul oamenilor, rezultatele experimentelor realizate până acum oferă indicii importante despre modul în care anumite infecții ar putea influența dezvoltarea bolilor neurodegenerative.

Alzheimer este o tulburare neuronală, un tip de demența care afectează gândirea, comportamentul și memoria

Majoritatea studiilor efectuate până în prezent au fost realizate pe șoareci, ceea ce înseamnă că legătura dintre scobitul în nas și Alzheimer nu poate fi considerată deocamdată certă. Cu toate acestea, cercetătorii susțin că teoria este una plauzibilă și merită analizată în profunzime, mai ales că mecanismele exacte prin care apare boala Alzheimer continuă să fie insuficient înțelese.

O echipă de cercetători de la Griffith University a analizat comportamentul bacteriei Chlamydia pneumoniae, un agent patogen cunoscut pentru faptul că poate provoca pneumonie la oameni.

Specialiștii au observat că această bacterie apare frecvent și în creierul persoanelor diagnosticate cu demență cu debut tardiv, ceea ce sugerează existența unei posibile conexiuni biologice între infecții și afecțiunile neurodegenerative.

O posibilă explicație pentru modul în care anumite infecții ar putea accelera sau influența procesele asociate bolii Alzheimer.

Studiul realizat pe modele animale a arătat că bacteria poate călători din cavitatea nazală direct către creier prin intermediul nervului olfactiv, notează cei de la sciencealert.com.

Ei au observat că atunci când țesutul nazal este afectat sau deteriorat, infecțiile tind să se agraveze, iar în creier apare o acumulare mai mare de proteină beta-amiloid, substanță asociată formării plăcilor caracteristice bolii Alzheimer.

„Suntem primii care demonstrăm că Chlamydia pneumoniae poate ajunge direct din nas în creier și poate declanșa modificări care seamănă cu boala Alzheimer”, a declarat James St John, cercetător în cadrul Universității Griffith din Australia. „Am observat acest lucru la șoareci, iar dovezile sunt potențial îngrijorătoare și pentru oameni”, a explicat specialistul.

Oamenii de știință au fost surprinși și de viteza cu care bacteria a reușit să ajungă în sistemul nervos central al șoarecilor. Potrivit datelor obținute în timpul experimentului, bacteriile au pătruns în creier într-un interval cuprins între 24 și 72 de ore.

Nasul ar putea reprezenta o cale rapidă de acces pentru bacterii și virusuri către creier

Descoperirea sugerează că nasul ar putea reprezenta o cale rapidă de acces pentru bacterii și virusuri către creier, ceea ce ridică noi întrebări despre impactul infecțiilor respiratorii asupra sănătății neurologice.

Chiar dacă oamenii de știință nu pot spune încă dacă efectele observate la șoareci se manifestă identic și la oameni, studiul deschide o direcție importantă de cercetare privind originile bolii Alzheimer. În plus, cercetătorii încearcă să stabilească dacă depunerile de proteină beta-amiloid reprezintă efectiv cauza bolii sau dacă acestea sunt, de fapt, o reacție naturală de apărare a creierului împotriva infecțiilor.

9 din 10 persoane recurg la acest gest

Specialiștii subliniază că scobitul în nas este un obicei extrem de răspândit, estimările arătând că până la 9 din 10 persoane recurg la acest gest. Cu toate acestea, repetarea frecventă și agresivă a comportamentului poate afecta mucoasa nazală și poate facilita pătrunderea bacteriilor în organism.

„Nu vrem să ne deteriorăm interiorul nasului, iar scobitul și ciupitul pot face asta”, avertizează James St John. „Dacă mucoasa este afectată, numărul bacteriilor care pot ajunge în creier crește”, a explicat cercetătorul.

Citește și: Oamenii „strălucesc” în mod constant, iar lumina dispare după moarte, arată un nou studiu revoluționar

O altă întrebare importantă pe care oamenii de știință încearcă să o clarifice este dacă acumulările de proteină beta-amiloid ar putea reprezenta un răspuns imun temporar și benefic, care să se reducă odată cu eliminarea infecției.

O analiză publicată în anul 2024 a consolidat ipoteza conform căreia deteriorarea repetată a mucoasei nazale și pătrunderea microorganismelor ar putea contribui la creșterea riscului de Alzheimer.

Cercetătorii insistă însă că boala Alzheimer este extrem de complexă și că apariția acesteia este influențată de numeroși factori, de la înaintarea în vârstă până la mediul înconjurător și predispoziția genetică. În prezent, specialiștii explorează mai multe direcții pentru a înțelege cauzele bolii și pentru a identifica metode eficiente de prevenție.

„Odată ce depășești 65 de ani, riscul crește considerabil, dar analizăm și alți factori, pentru că nu este vorba doar despre vârstă, ci și despre expunerea la factori de mediu”, a explicat James St John. „Credem că bacteriile și virusurile joacă un rol esențial”, a concluzionat neurologul.

Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul științific Scientific Reports și susțin ideea că microbiomul nazal, infecțiile și chiar unele obiceiuri cotidiene ar putea avea un impact mai important asupra sănătății creierului decât se credea până acum.

Citește și: Creierul își poate îmbunătăți performanța la orice vârstă. Studiul care contrazice ideea că declinul cognitiv este inevitabil