Cum faci diferența între un cozonac bun și unul prost, înainte de Paște. foto: pexels.com Cozonacul rămâne unul dintre simbolurile dulci ale sărbătorilor în România, dar în jurul lui s-au adunat, de-a lungul timpului, numeroase „reguli” transmise din generație în generație. Unele au la bază explicații reale, altele sunt doar interpretări greșite ale unor procese culinare. Cofetarul Robert Eisler, cu peste un deceniu de experiență, atrage atenția că multe dintre aceste idei nu sunt corecte și pot chiar compromite rezultatul final. „E un produs al poporului și deci un izvor nesecat de mituri, legende și superstiții.” Diferența între un cozonac bun și unul nereușit În realitate, spune specialistul, succesul unui cozonac nu ține doar de rețetă, ci mai ales de înțelegerea proceselor din spatele preparării aluatului. Temperaturile, ordinea ingredientelor și modul în care este tratată drojdia sunt esențiale. De altfel, controlul temperaturii și al fermentației este unul dintre cei mai importanți factori pentru obținerea unui produs reușit. Mitul dospirii „la cald” Cozonacul rămâne unul dintre simbolurile dulci ale sărbătorilor în România. foto: pexels.com Una dintre cele mai răspândite idei este că aluatul trebuie ținut la căldură excesivă pentru a crește bine. În realitate, drojdia funcționează optim într-un interval de temperatură moderat, între 24 și 28 de grade Celsius. În laboratoarele profesionale se folosește chiar și dospirea la rece, la 4-6 grade, metodă care încetinește fermentația, dar intensifică aroma și face aluatul mai ușor de modelat. Drojdia și zahărul, combinație nu mereu inspirată Un alt mit spune că drojdia trebuie „activată” cu zahăr. Eisler explică însă că acest pas nu este obligatoriu. Drojdia poate fi încorporată direct în aluat sau activată simplu, cu făină și lapte călduț. În schimb, prea mult zahăr poate avea efectul opus: deshidratează drojdia și încetinește procesul de fermentație. Greșeala clasică: prea multă făină Mulți amatori tind să adauge făină atunci când aluatul pare prea moale. În realitate, problema apare adesea din cauza cantității mari de zahăr. Zahărul absoarbe lichidul din compoziție, iar glutenul nu se mai dezvoltă corect. Soluția nu este făina în exces, ci adăugarea zahărului și a grăsimilor abia după formarea rețelei de gluten. De unde apar aceste mituri Controlul temperaturii și al fermentației este unul dintre cei mai importanți factori pentru obținerea unui produs reușit. foto: pexels.com Cofetarul explică faptul că multe dintre „reguli” sunt rezultatul unor procese înțelese greșit sau chiar scuze pentru eșecuri în bucătărie. „Multe dintre regulile despre cozonac sunt, de fapt, procese înțelese greșit”, spune Robert Eisler. În această categorie intră și ideea că deschiderea ușii cuptorului ar opri creșterea aluatului – o explicație simplificată pentru probleme care țin, de fapt, de rețetă sau tehnică. Citește și: Cum faci pască de Paște cu sau fără aluat. Bonus: rețetă cu ciocolată sau fructe de pădure! Cozonacul modern: între tradiție și reinventare Deși rămâne un simbol tradițional, cozonacul a început să fie reinterpretat. Pe piață apar tot mai multe variante – cu creme, glazuri sau combinații neobișnuite de umpluturi. Un exemplu este babka, un produs tot mai popular și în România, considerat o variantă reinterpretată a cozonacului clasic. Totuși, dincolo de tendințe, componenta emoțională rămâne definitorie. Cozonacul este asociat cu copilăria, familia și sărbătorile, ceea ce îi menține popularitatea constantă. Ce contează când faci cozonac acasă Temperaturile, ordinea ingredientelor și modul în care este tratată drojdia sunt esențiale. foto: pexels.com Pentru cei care vor să pregătească acasă desertul de Paște, regula de bază nu este respectarea strictă a unei rețete, ci înțelegerea etapelor. Ingredientele de calitate sunt importante, dar la fel de important este și un obicei simplu: notarea pașilor și corectarea greșelilor de la o încercare la alta. „Rețeta contează dar, ca la multe produse de cofetărie, tehnica este mai importantă!” Cozonacul nu este doar un desert, ci un proces care combină tradiția cu știința din bucătărie. Iar între mituri și realitate, diferența o face, de cele mai multe ori, înțelegerea detaliilor. În prag de sărbători, lecția specialiștilor este clară: mai puține superstiții și mai multă atenție la tehnică. Citește și: Cozonacul care se frământă puțin: rețeta simplificată care readuce gustul copilăriei Distribuie articolul pe: