Ce se întâmplă când reducem zahărul din alimentație? Lorena Săroiu a explicat adaptarea organismului, poftele inițiale și de ce nu există soluții rapide pentru slăbit. Sursa foto: arhivă personală Lorena Săroiu În ultima vreme, zahărul a ajuns să fie privit aproape ca un dușman public. Pe rețelele sociale apar provocări care promit transformări spectaculoase în doar câteva săptămâni, dar și diete care recomandă eliminarea completă a dulciurilor. Toate sunt asociate cu mai multă sănătate, un boost de energie și mai puține kilograme. Totuși, corpul uman nu funcționează după reguli alb-negru, iar schimbările produse de reducerea zahărului depind de numeroși factori. Lorena Săroiu, tehniciană nutriționistă și consilieră în stil de viață sănătos, a explicat, pentru caloria.ro, ce se întâmplă în organism și de ce restricțiile radicale nu reprezintă soluția „supremă”. Primele zile fără zahăr pot veni cu pofte și fluctuații de energie. De ce organismul are nevoie de timp pentru adaptare Reducerea zahărului este prezentată adesea ca o soluție pentru aproape orice problemă. Pe rețelele sociale, numeroase persoane povestesc cum, după ce au renunțat la dulciuri, au mai multă energie, se simt mai bine în propriul corp și au un stil de viață mai sănătos. Totuși, schimbarea nu se produce peste noapte, iar primele zile pot fi mai dificile decât s-ar aștepta mulți. Lorena Săroiu, tehniciană în nutriție și consilieră în stil de viață sănătos, atrage atenția că efectele pozitive nu apar doar pentru că eliminăm zahărul, ci pentru că această decizie este, de regulă, însoțită de schimbări mai ample în alimentație: „Depinde foarte mult de context. Dacă înainte exista un consum ridicat de zahăr, primele zile pot aduce pofte mai intense sau o energie mai fluctuantă. Este, de fapt, o perioadă de adaptare. Ulterior, lucrurile se pot echilibra. Însă nu doar pentru că „eliminăm zahărul din corp”, ci pentru că, de cele mai multe ori, îmbunătățim per ansamblu alimentația (acesta ar fi, de fapt, obiectivul)”. Tocmai de aceea, efectele nu apar în același ritm pentru toată lumea, iar experiența poate varia semnificativ de la o persoană la alta. „Unele persoane observă relativ repede o scădere a poftelor sau o energie mai stabilă. Alte schimbări, cum ar fi cele legate de greutate, depind de întregul context alimentar și de stilul de viață. Important este că nu vorbim despre efecte spectaculoase peste noapte, ci despre ajustări care se construiesc în timp”, ne-a spus Lorena. Citește și: Cum scăpăm de pofta de zahăr și ne menținem energia întreaga zi. Izabela Bulei, antrenor personal: „Dacă mâncăm ce trebuie, nu apare pofta de dulce”. EXCLUSIV Zahărul nu este inamicul universal. De ce eliminarea lui nu ne rezolvă instant problemele Deși zahărul este unul dintre cele mai „demonizate” alimente ale momentului, iar prăjiturile, sucurile, ciocolata și produsele procesate sunt adesea puse la zid atunci când vine vorba despre siluetă, creșterea în greutate nu apare după un desert savurat din când în când sau după un biscuit mâncat într-un moment de poftă. „Creșterea în greutate ține, în primul rând, de contextul general: cât mâncăm, cum mâncăm, cât ne mișcăm, cum suntem din punct de vedere emoțional etc. Sunt foarte mulți factori implicați în aceste procese. Dacă ar fi să dau un răspuns scurt: nu, zahărul nu este ‘inamicul principal’. Surplusul caloric (faptul că mâncăm, pe termen lung, mai multe calorii decât are corpul nostru nevoie) este principalul factor implicat în creșterea în greutate. Zahărul poate contribui la exces, mai ales pentru că este ușor de consumat în cantități mari și nu oferă o sațietate foarte bună. Dar nu este singurul factor și, cu siguranță, nu este ‘vinovatul principal’”, a subliniat Lorena Săroiu. Totodată, eliminarea zahărului din alimentație nu face minuni. Dacă restricțiile nu sunt însoțite de o înțelegere a motivelor pentru care mâncăm într-un anumit fel, există riscul să compensăm în alte moduri și să menținem aceleași comportamente nesănătoase. „Se întâmplă mai des decât credem. Atunci când eliminăm complet zahărul fără a lucra și la rădăcina comportamentului, corpul caută compensare în porții mai mari sau gustări constante. De multe ori, nevoia de dulce este legată de starea noastră emoțională, iar dacă nu suntem atenți la cum ne simțim, nicio dietă nu va fi sustenabilă. O abordare rigidă poate crea mai multe probleme decât rezolvă”, a explicat specialista. Relația sănătoasă cu dulcele nu înseamnă nici exces, nici interdicții Împărțirea alimentelor în categorii morale, bune și rele, permise și interzise, poate transforma, în timp, mâncarea într-o sursă de stres și vinovăție. O relație echilibrată cu dulcele înseamnă moderație, flexibilitate și capacitatea de a face alegeri fără presiune și fără sentimentul că ai greșit. „Nu este despre interdicții, dar nici despre lipsa de limite. Este mai degrabă despre a putea consuma dulce fără vină, a nu simți nevoia de consum excesiv, a nu transforma dulcele în premiu sau refugiu. Și, mai ales, despre a-l integra într-o alimentație cât mai echilibrată. Sănătatea nu e doar despre ce punem în farfurie, ci și despre liniștea mentală cu care mâncăm acel preparat”, a încheiat Lorena Săroiu. Citește și: Detoxul de primăvară, din perspectiva unui nutriționist. Lorena Săroiu spune de ce metodele populare nu funcționează și ce îi trebuie, de fapt, corpului: „În multe cazuri vorbim despre pierdere de apă, nu despre schimbări reale”. EXCLUSIV Distribuie articolul pe: