Sute de substanțe chimice uzuale pot distruge bacteriile benefice din intestin

Sute de substanțe chimice uzuale pot distruge bacteriile benefice din intestin. Acestea afectează microbiomul intestinal și pot contribui la apariția rezistenței la antibiotice, avertizează cercetătorii. Un amplu studiu de laborator a identificat 168 de substanțe chimice sintetice care pot dăuna bacteriilor benefice din intestinul uman.

Aceste substanțe interferează cu dezvoltarea microorganismelor esențiale pentru menținerea sănătății generale. Multe dintre chimicalele descoperite se regăsesc în alimente, apă potabilă și mediul înconjurător, fiind considerate până acum relativ inofensive pentru bacterii.

Cercetătorii avertizează că, în urma adaptării la aceste stresuri chimice, unele bacterii intestinale pot dezvolta rezistență la antibiotice, inclusiv la ciprofloxacină. Dacă astfel de procese au loc și în organismul uman, infecțiile bacteriene ar putea deveni mai greu de tratat.

Substanțele chimice uzuale distrug bacteriile benefice

Studiul, coordonat de cercetători de la Universitatea Cambridge, a analizat efectele a 1.076 de contaminanți chimici asupra a 22 de specii diferite de bacterii intestinale, în condiții de laborator.

Printre substanțele cu efecte nocive se numără:

• pesticide, inclusiv erbicide și insecticide utilizate în agricultură;
• compuși industriali folosiți în materiale ignifuge și materiale plastice.

De ce sunt esențiale bacteriile intestinale pentru sănătate

Microbiomul intestinal uman este format din aproximativ 4.500 de specii de bacterii, care susțin funcții vitale precum:

1. digestia și absorbția nutrienților;
2. reglarea metabolismului;
3. funcționarea sistemului imunitar;
4. influențarea sănătății mentale.

Dezechilibrele acestui sistem complex au fost asociate cu tulburări digestive, obezitate, modificări ale imunității și probleme de sănătate mintală.

Cu toate acestea, testele clasice de siguranță chimică nu iau în calcul impactul asupra microbiomului intestinal. Evaluările se concentrează, de regulă, pe ținte specifice – de exemplu insectele, în cazul insecticidelor – ignorând efectele colaterale asupra bacteriilor benefice din organismul uman.

Inteligența artificială, instrument de predicție

Pe baza datelor obținute, cercetătorii au dezvoltat un model de machine learning capabil să prezică dacă substanțele chimice industriale – deja utilizate sau aflate în curs de dezvoltare – pot fi dăunătoare bacteriilor intestinale. Rezultatele studiului, alături de acest model inovator, au fost publicate în revista Nature Microbiology.

Regândirea standardelor de siguranță chimică

Dr. Indra Roux, cercetător la MRC Toxicology Unit din cadrul Universității Cambridge și primul autor al studiului, a declarat:

„Am descoperit că multe substanțe chimice concepute să acționeze asupra unui singur tip de organism, cum ar fi insectele sau fungii, afectează și bacteriile intestinale. Am fost surprinși de intensitatea acestor efecte. De exemplu, numeroase substanțe industriale precum ignifugii sau plastifianții, cu care intrăm frecvent în contact, nu erau considerate active biologic, însă se pare că sunt.”

Profesorul Kiran Patil, autor principal al cercetării, a subliniat:

„Puterea reală a acestui studiu de mare amploare constă în faptul că avem acum datele necesare pentru a prezice efectele noilor substanțe chimice, cu scopul de a ajunge la un viitor în care acestea să fie sigure încă din faza de proiectare.”

La rândul său, dr. Stephan Kamrad a atras atenția că:

„Evaluările de siguranță pentru substanțele chimice destinate uzului uman trebuie să garanteze că acestea sunt sigure și pentru bacteriile noastre intestinale, care pot fi expuse prin alimente și apă.”

De la laborator la viața reală

În prezent, există puține date despre efectele directe ale substanțelor chimice din mediu asupra microbiomului intestinal și, implicit, asupra sănătății umane. Cercetătorii consideră probabil ca bacteriile noastre intestinale să fie expuse frecvent la aceste chimicale, însă concentrațiile reale care ajung în intestin nu sunt încă știute.

Studiile viitoare vor trebui să monitorizeze expunerea totală a organismului pentru a evalua riscurile reale.

Profesorul Patil a explicat:

„Acum că am început să identificăm aceste interacțiuni în laborator, este esențial să colectăm mai multe date din viața reală, pentru a vedea dacă apar efecte similare în organismul uman.”

Cum poți reduce expunerea la substanțe chimice

Până la obținerea unor date suplimentare, cercetătorii recomandă măsuri simple pentru reducerea expunerii:

• spălarea atentă a fructelor și legumelor înainte de consum;
• evitarea utilizării pesticidelor în grădină.

Citește și: O legătură între intestin și creier ar putea influența apariția și evoluția bolii Parkinson, conform studiilor