Cei mai predispuși la risipă sunt tinerii și familiile cu copii, care obișnuiesc să arunce în special mâncarea preparată acasă Românii aruncă anual peste 2,5 milioane de tone de alimente, situându-se în topul țărilor europene cu cel mai ridicat nivel de risipă alimentară. Potrivit rapoartelor oficiale, dar și conform declarațiilor făcute de consumatori, cele mai frecvent aruncate produse sunt mâncarea gătită, legumele proaspete, carnea și brânzeturile. România, lider în Uniunea Europeană la risipa de alimente: peste 2,5 milioane de tone ajung anual la gunoi Această risipă nu este doar o problemă de mediu sau etică, ci are și un impact economic direct asupra populației. Conform celor mai recente studii privind comportamentul de consum, fiecare român pierde lunar câteva sute de lei doar prin alimentele aruncate. Cei mai predispuși la risipă sunt tinerii și familiile cu copii, care obișnuiesc să arunce în special mâncarea preparată acasă. Lipsa unei planificări adecvate a meselor, cumpărăturile în exces și conservarea necorespunzătoare a alimentelor sunt doar câțiva dintre factorii care contribuie la această problemă. Citește și: Prânzuri delicioase din dieta mediteraneană – le prepari rapid și țin de foame toată ziua În ciuda campaniilor de conștientizare, România rămâne pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește cantitatea de hrană irosită. Specialiștii atrag atenția că este nevoie urgentă de măsuri concrete – atât la nivel individual, cât și instituțional – pentru a combate acest fenomen cu efecte multiple: economice, sociale și ecologice. Mâncarea gătită, legumele, carnea și brânza sunt cel mai des aruncate la gunoi În România, risipa alimentară a atins cote alarmante. Anual, românii aruncă peste 2,5 milioane de tone de alimente, ceea ce echivalează cu mai mult de 129 de kilograme de mâncare risipită de fiecare persoană. Impactul nu este doar asupra mediului, ci și asupra bugetelor personale: aproape 45% din veniturile lunare ale românilor sunt cheltuite pe produse alimentare, iar o proporție semnificativă din acestea ajunge direct la gunoi. Potrivit organizației Food Waste Combat, aproximativ jumătate din cantitatea de alimente cumpărate de consumatori nu este consumată și sfârșește la tomberon. Acest comportament este rezultatul unui complex de factori economici, culturali și psihologici. Sociologii și specialiștii în comportamentul consumatorilor leagă această tendință de risipă de un fenomen istoric și psihosocial mai profund: moștenirea transgenerațională a epocii comuniste. În acea perioadă, lipsurile alimentare și accesul restricționat la produse de bază au creat o relație tensionată și nesigură cu hrana. Mulți români păstrează, conștient sau inconștient, reflexe de cumpărare excesivă, din teama de a nu duce din nou lipsă. Aceste tipare s-au transmis din generație în generație și continuă să influențeze modul în care românii achiziționează și gestionează alimentele în prezent. „E o moștenire pe care o aducem dintr-o perioadă în care români nu au avut suficientă mâncare. În prezent, românii cumpără orice, și mult mai mult decât au nevoie. În cultura noastră e acest criteriu important, a avea îndeajuns, a fi îndestulat. Este foarte important pentru a te valida social, pentru a te mulțumi cu viața ta, pentru a fi, cum să spun, un om apreciat.”, explică sociologul, Ciprian Necula. Distribuie articolul pe: