Pungile de plastic pentru fructe și legume ar putea fi interzise. Cu ce se vor înlocui?

Tot mai multe tipuri de pungi din plastic dispar din magazine, iar restricțiile vor continua să se extindă. După eliminarea pungilor foarte subțiri din supermarketuri și magazine de tip discount, urmează o nouă etapă: dispariția pungilor folosite pentru fructe și legume.

Măsura face parte dintr-un efort mai amplu de protejare a mediului, susținut de legislația europeană și de autoritățile din statele membre, inclusiv România, care au început să alinieze politicile naționale la obiectivele Pactului Verde European.

Pungile de plastic pentru fructe și legume, interzise?

Revizuirea Directivei europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje urmărește reducerea volumului de plastic aruncat și încurajarea ambalajelor reutilizabile sau biodegradabile.

În România, Ministerul Mediului și Garda Națională de Mediu au subliniat în repetate rânduri că pungile de unică folosință sunt printre cele mai poluante deșeuri, fiind ușor transportate de vânt și ajungând frecvent în râuri și mări.

Primul pas a fost făcut în 2022, când au fost interzise pungile cu grosimea mai mică de 0,05 mm. Au rămas însă permise pungile mai groase, reutilizabile, precum și cele foarte subțiri, folosite la ambalarea produselor vrac. Această situație este pe cale să se schimbe radical.

„Din 2030, aceste pungi subțiri cu o grosime a peretelui mai mică de 15 micrometri vor fi interzise în toată Europa”, a declarat Asociația Germană pentru Ajutorul Mediului (DUH) pentru t-online.

Organizația atrage atenția că „pungile de plastic din mediu reprezintă o problemă majoră” și subliniază:

„Sunt ieftine sau distribuite în cantități mari, sunt adesea lăsate din neglijență în mediu și, cel mai important, sunt aruncate din aer în ape.” Consecințele sunt dramatice: „Acolo, animalele se încurcă în ele sau le confundă cu hrana și mor.”

Ce impact au taxele și interdicțiile

Deși unele lanțuri comerciale percep deja câțiva bani pentru pungile de plastic, DUH consideră că aceste sume sunt insuficiente pentru a schimba comportamentul consumatorilor.

„Dacă lanțurile de supermarketuri ar lua în serios protecția mediului”, afirmă DUH, „fie ar percepe atât de mult pentru aceste pungi de plastic dăunătoare mediului încât nimeni nu ar mai vrea să le folosească (cel puțin 20 de cenți), fie pur și simplu le-ar elimina din gama lor de produse”.

Totuși, organizația admite că eliminarea completă este puțin probabilă pe termen scurt. Mulți comercianți consideră aceste pungi „ca un produs de serviciu pentru simpla ambalare a fructelor și legumelor sau a altor articole mici”.

Ce alternative vor avea clienții

În România, unele magazine bio și rețele comerciale mari au început deja să înlocuiască pungile din plastic cu variante din hârtie, textile subțiri reutilizabile sau plase din materiale reciclabile. Potrivit informațiilor publicate de Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu, aceste soluții sunt mai prietenoase cu mediul și pot fi reutilizate de mai multe ori.

De asemenea, vor rămâne permise anumite tipuri de ambalaje din hârtie pentru produse precum zahărul sau condimentele, precum și ambalajele din lemn sau ceară naturală, folosite în special pentru brânzeturi artizanale.

Schimbarea va fi treptată, însă direcția este clară: mai puțin plastic de unică folosință și mai multe soluții sustenabile, atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori.

Citește și: Pliculețele de ceai din plastic eliberează miliarde de microparticule și nanoparticule în ceai