Premiul Nobel pentru Medicină 2025, acordat pentru descoperirea mecanismului care menține sub control sistemul imunitar

Premiul Nobel pentru Medicină 2025 a fost acordat unui trio de oameni de știință pentru descoperirea mecanismului care menține sub control sistemul imunitar. Descoperirile lor explică modul în care sistemul imunitar ne protejează de mii de microbi diferiți ce încearcă să pătrundă în organismul uman.

Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi vor împărți distincția „pentru descoperirile fundamentale privind toleranța imună periferică”, a anunțat luni Comitetul Nobel, în cadrul ceremoniei desfășurate la Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru Medicină 2025

Cei trei laureați au identificat „celulele T reglatoare” (regulatory T cells) — un tip special de celule care acționează asemenea unor „gardieni” ai sistemului imunitar și împiedică atacarea propriului organism, fenomen care stă la baza bolilor autoimune.

„Descoperirile lor au fost decisive pentru înțelegerea modului în care funcționează sistemul imunitar și a motivului pentru care nu dezvoltăm cu toții boli autoimune grave”, a explicat Olle Kämpe, președintele Comitetului Nobel.

Potrivit comitetului, aceste rezultate au deschis calea pentru dezvoltarea unor noi tratamente medicale care ar putea vindeca bolile autoimune, îmbunătăți terapiile anticancer și reduce complicațiile apărute după transplanturi de organe sau celule stem.

Celulele care împiedică „focul prietenesc” al sistemului imunitar

Bolile autoimune precum lupusul, artrita reumatoidă sau scleroza multiplă afectează persoane de toate vârstele și pot avea consecințe devastatoare sau chiar fatale, a explicat Daniel Kastner, cercetător la Institutul Național de Sănătate (NIH) din SUA.

„Celulele T reglatoare joacă un rol absolut vital în prevenirea sau ameliorarea acestor afecțiuni”, a adăugat el.

Sistemul imunitar — descris de Comitetul Nobel drept o „capodoperă a evoluției” — ne protejează de boli prin diferențierea agenților patogeni de propriile celule ale corpului, apoi prin atacarea microbilor invadatori.

Totuși, unii agenți patogeni reușesc să se camufleze imitând structura celulelor umane, ceea ce poate duce la o formă de „foc prietenesc” biologic, în care sistemul imunitar atacă celulele proprii, incapabil să le deosebească de intruși.

Descoperirea „celulelor T reglatoare”

În 1995, imunologul japonez Shimon Sakaguchi, în prezent la Universitatea din Osaka, a făcut o descoperire revoluționară care a explicat de ce sistemul imunitar nu se întoarce mai des împotriva propriului corp.

Studiind șoarecii și rolul timusului — organul în care se maturizează celulele T —, Sakaguchi a dedus că sistemul imunitar trebuie să aibă un mecanism suplimentar de „pază internă” care să prevină autoatacurile. Acest nou tip de celule a fost numit „celule T reglatoare”.

Câțiva ani mai târziu, în anii 2000, cercetătorii americani Mary E. Brunkow și Fred Ramsdell au continuat studiile lui Sakaguchi, încercând să explice de ce un anumit tip de șoareci era extrem de vulnerabil la bolile autoimune. Cercetările au durat ani întregi. Pe atunci, cartografierea genomului unui șoarece era o sarcină uriașă, „ca și cum ai căuta un ac într-un car cu fân”, a remarcat comitetul.

În cele din urmă, Brunkow și Ramsdell au descoperit o mutație într-o genă pe care au denumit-o Foxp3. Ulterior, au demonstrat că mutațiile echivalentului uman al acestei gene provoacă sindromul IPEX, o boală autoimună severă.

În 2003, Sakaguchi a reușit să lege aceste descoperiri de propria sa cercetare din anii ’90, dovedind că gena Foxp3 controlează dezvoltarea celulelor T reglatoare.

„Informații vitale” pentru medicina modernă

Our immune system is an evolutionary masterpiece. Every day it protects us from the thousands of different viruses, bacteria and other microbes that attempt to invade our bodies. Without a functioning immune system, we would not survive.

One of the immune system’s marvels is its… pic.twitter.com/TzBWuIrTgn

— The Nobel Prize (@NobelPrize) October 6, 2025

Sakaguchi a declarat că a aflat despre câștigarea Premiului Nobel după ce s-a întors la birou de la o conferință și că vestea l-a „surprins plăcut”.

„Cred că acest premiu îi va încuraja pe imunologi și medici să folosească celulele T reglatoare în tratarea diferitelor boli imunologice”, a spus el într-un apel telefonic către comitet.

Mary E. Brunkow este manager de program la Institutul pentru Biologie a Sistemelor din Seattle, iar Fred Ramsdell este cofondator al companiei Sonoma Biotherapeutics, o firmă de biotehnologie din San Francisco.

Annette Dolphin, profesor de farmacologie la University College London și președinte al Societății Fiziologice din Marea Britanie, a declarat că cercetările celor trei laureați oferă „informații vitale despre modul în care este reglat sistemul imunitar” și deschid „noi posibilități de tratament pentru bolile autoimune, îmbunătățirea rezultatelor transplanturilor și dezvoltarea viitoarelor terapii anticancer”.

„Această lucrare este un exemplu remarcabil al modului în care cercetarea fiziologică fundamentală poate avea implicații uriașe pentru sănătatea umană”, a adăugat ea.

Premii anterioare și valoarea distincției

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat cercetătorilor americani Victor Ambros și Gary Ruvkun, pentru descoperirea moleculei de microARN, care controlează funcționarea celulelor din organism.

În 2023, premiul a revenit Katalinei Karikó și lui Drew Weissman, pentru munca lor asupra vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA) — o descoperire crucială în lupta împotriva COVID-19.

Premiul Nobel pentru Medicină 2025 are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze (echivalentul a aproximativ 1 milion de dolari americani).

Citește și: Cum își schimbă forma celulele pentru a vindeca rănile, conform studiilor