A început Postul Paștelui 2026. foto: pexels.com A început Postul Paștelui în 2026, una dintre cele mai lungi și stricte perioade de post din calendarul ortodox. Timp de aproape șapte săptămâni, credincioșii renunță la alimentele de origine animală, însă medicii avertizează că schimbarea bruscă a dietei poate afecta organismul dacă nu este făcută echilibrat. Specialiștii în nutriție atrag atenția că excluderea cărnii, lactatelor și ouălor presupune o atenție sporită la aportul de proteine, vitamine și minerale esențiale. InfoCons: zeci de aditivi într-o gustare de post În contextul începutului Postului Paștelui 2026, InfoCons a analizat produsele de post frecvent consumate și a atras atenția asupra conținutului ridicat de aditivi, sare și zahăr. Potrivit datelor prezentate, un meniu aparent banal – pâine, pastă vegetală, margarină, halva, suc tip ceai, lapte de soia și gumă de mestecat – poate ajunge la până la 58 de aditivi alimentari (E-uri), aproximativ 9,21 grame de sare și peste 37 de grame de zahăr într-o singură zi. Nutriționiștii subliniază că multe produse etichetate drept „de post” sunt, în realitate, alimente ultraprocesate, cu un conținut ridicat de grăsimi vegetale hidrogenate, sare și zahăr adăugat, care pot favoriza dezechilibre metabolice. De ce sunt esențiale proteinele în post Excluderea cărnii, lactatelor și ouălor presupune o atenție sporită la aportul de proteine, vitamine și minerale esențiale. foto: pexels.com Medicul primar în diabet, nutriție și boli metabolice, Nicoleta Lupașcu, explică riscurile reducerii aportului proteic. „Deficitul de proteine influențează funcționarea organismului, chiar dacă manifestările nu apar imediat. Reducerea aportului proteic de la o zi la alta nu produce transformări vizibile peste noapte, însă, odată cu prelungirea perioadei de post, corpul începe să transmită semnale că nu primește nutrienții necesari pentru a funcționa la parametri optimi. Proteinele joacă un rol fundamental în menținerea masei musculare, susținerea sistemului imunitar, producerea hormonilor și enzimelor, precum și în refacerea țesuturilor și a organelor. Atunci când aportul proteic scade considerabil, organismul începe să își consume propriile rezerve, descompunând masa musculară pentru a obține aminoacizii indispensabili funcțiilor vitale. Acești compuși sunt redirecționați către producerea altor proteine esențiale, necesare menținerii echilibrului intern. În același timp, carența se manifestă prin oboseală accentuată, senzație de slăbiciune și o foame persistentă. Chiar și după mese, senzația de sațietate poate lipsi, iar nevoia de a mânca reapare frecvent. Pe termen îndelungat, deficitul proteic poate încetini ritmul metabolic, iar scăderea în greutate nu se limitează la reducerea stratului adipos, ci implică și diminuarea masei musculare, mai ales în absența unui aport adecvat de proteine.”, a explicat Dr. Nicoleta Lupașcu. Specialiștii în nutriție recomandă ca sursele vegetale de proteine – leguminoasele, soia, nucile și semințele – să fie incluse zilnic în alimentație pentru a preveni astfel de dezechilibre. Cum arată o farfurie echilibrată în post Produsele de post frecvent consumate și a atras atenția asupra conținutului ridicat de aditivi, sare și zahăr. foto: pexels.com Medicul explică și cum poate fi construit un meniu corect din punct de vedere nutrițional: ”Cea mai eficientă modalitate de a valorifica proteinele vegetale este asocierea lor cu legume proaspete sau gătite. Proteinele constituie baza nutritivă a mesei, în timp ce legumele completează aportul cu vitamine, minerale și fibre, sporind senzația de sațietate și calitatea nutrițională a preparatului. Printre combinațiile recomandate se numără humusul servit alături de ardei, castraveți sau ridichi, lintea asociată cu quinoa ori alte cereale pentru un profil complet de aminoacizi, precum și orezul integral combinat cu leguminoase și legume variate. De asemenea, tofu și tempeh pot fi integrate în tocănițe, ghiveciuri sau preparate cu legume sotate, oferind mese echilibrate și consistente.”, a explicat medicul. Combinațiile dintre cereale integrale și leguminoase sunt esențiale, deoarece asigură un profil complet de aminoacizi, apropiat de cel al proteinelor animale. Citește și: Alimente pe care să le consumați în Postul Paștelui Ce alegem pentru desert și gustări În perioada postului, tentația dulciurilor rafinate este mare, însă medicii recomandă variante cât mai naturale. ”Fructele constituie cea mai sănătoasă opțiune pentru desert și este de preferat să fie consumate după masă, nu ca gustare frecventă între mese. Dacă totuși apare o senzație autentică de foame – și nu una determinată de factori emoționali – se recomandă alegerea unor gustări echilibrate, bogate în nutrienți, precum un amestec de nuci și semințe, edamame, legume proaspete sau iaurt de cocos. Aceste variante furnizează proteine și fibre fără să perturbe metabolismul, reprezentând alternative net superioare produselor rafinate, cum ar fi covrigii sau snackurile ultraprocesate”, a explicat medicul specialist. Multe produse etichetate drept „de post” sunt, în realitate, alimente ultraprocesate. foto: pexels.com Echilibrul, mai important decât restricția Medicii subliniază că postul poate fi benefic pentru organism, dacă este ținut cu moderație și atenție la calitatea alimentelor. În lipsa unei planificări corecte, însă, există riscul apariției carențelor de proteine, fier, vitamina B12 sau calciu. Recomandarea specialiștilor este ca persoanele cu afecțiuni cronice, diabet sau probleme metabolice să discute cu medicul înainte de a face schimbări majore în alimentație. Postul nu înseamnă doar eliminarea alimentelor de origine animală, ci și o alegere mai atentă a produselor consumate. O farfurie echilibrată, bazată pe leguminoase, cereale integrale, legume și grăsimi sănătoase, poate susține organismul pe toată durata acestei perioade. Citește și: Mănânci pateu vegetal? Ce conține, de fapt, preparatul consumat de români în Postul Paștelui Distribuie articolul pe: