Playlist-ul de muzică ar putea ascunde leacul pentru răul de mișcare

Playlist-ul de muzică ar putea ascunde leacul pentru răul de mișcare. Dacă ești genul de călător care se simte amețit pe drumurile șerpuitoare, știința are o sugestie simplă: schimbă coloana sonoră.

Într-un nou studiu realizat într-un simulator, cercetătorii au descoperit că scurte fragmente muzicale îi pot ajuta pe oameni să se refacă după răul de mișcare – dar nu toate melodiile sunt la fel de eficiente.

Piesele blânde și vesele au redus cel mai mult greața, în timp ce muzica tristă a agravat ușor simptomele comparativ cu simpla odihnă în liniște. Qizong Yue, de la Southwest University din China, împreună cu colegii săi, a analizat acest fenomen într-un studiu recent.

„Muzica reprezintă o strategie de intervenție neinvazivă, cu cost redus și personalizată”, a declarat Yue.

Muzica, leacul pentru răul de mișcare?

Pentru a testa dacă muzica poate atenua efectele răului de mașină, echipa a creat o provocare controlată. Mai întâi, 40 de voluntari au încercat diferite trasee virtuale într-un simulator de condus de înaltă fidelitate, pentru a stabili o rută care să provoace constant greață.

Ulterior, au recrutat 30 de persoane care s-au declarat moderat predispuse la rău de mașină și le-au montat căști EEG pentru a înregistra activitatea cerebrală.

Participanții au trecut printr-o fază de repaus, au condus pe traseul care induce greață și și-au evaluat starea. Imediat după oprire, majoritatea au ascultat timp de 60 de secunde unul dintre patru tipuri muzicale: blând, vesel, pasional sau trist.

Un grup de control s-a refăcut în liniște, potrivit earth.com. Un alt grup, numit „fără greață”, a avut traseul întrerupt la primul semn de disconfort – datele EEG de la acești participanți au servit drept reper pentru cum arată activitatea cerebrală atunci când simptomele nu apar.

Muzica blândă ameliorează greața

Rezultatele au fost remarcabil de consecvente:

• Melodiile vesele au redus răul de mișcare cu 57,3%.
• Muzica blândă a fost aproape la fel de eficientă (56,7%).
• Melodiile pasionale, cu energie ridicată, au ajutat și ele, dar mai puțin (48,3%).
• Simplul repaus a redus simptomele cu 43,3%.
• Muzica tristă a fost singura care a dat rezultate mai slabe (40%), chiar sub nivelul odihnei în liniște.

Această diferență sugerează că melodiile melancolice pot amplifica emoțiile negative și concentrarea asupra senzațiilor corporale, ceea ce prelungește starea de disconfort.

Scanările cerebrale dezvăluie tiparele răului de mișcare

Înregistrările EEG au confirmat ceea ce au raportat participanții. Atunci când aceștia se simțeau rău, tiparele de activitate din lobul occipital – zona de procesare vizuală a creierului – deveneau mai puțin complexe, semn că sistemul nu mai procesa normal informațiile senzoriale. Pe măsură ce starea se îmbunătățea, aceste tipare reveneau treptat la nivelul inițial.

Această constatare susține teoriile conform cărora răul de mișcare apare atunci când creierul nu reușește să reconcilieze indiciile vizuale cu semnalele din urechea internă. Cu cât sincronizarea revine mai repede, cu atât stomacul se liniștește mai ușor.

Strategii muzicale pentru călători

Pentru cei care se tem de drumurile sinuoase, aceasta este o veste bună: intervenția este scurtă, simplă și ușor de aplicat. În studiu, doar un minut de muzică imediat după oprirea mașinii a fost suficient pentru a reduce simptomele.

Într-o călătorie reală, poți reda o piesă blândă sau veselă de îndată ce apar primele semne de greață, lăsând-o să cânte în timp ce îți stabilizezi respirația și privești spre un punct fix la orizont. Căștile pot ajuta să controlezi peisajul sonor chiar dacă ceilalți pasageri conversează sau radioul difuzează ceva mai apăsător.

„Principalele cadre teoretice privind răul de mișcare se aplică în general la toate tipurile de vehicule”, a spus Yue, adăugând că beneficiile muzicii vesele sau blânde se pot extinde și la călătoriile aeriene sau maritime.

Muzicoterapia are nevoie de mai multe teste

Ca orice experiment preliminar, și acesta are limite. Eșantionul a fost mic, iar „mașinile” au fost virtuale – un simulator nu poate reda fiecare zguduitură, miros sau distragere de pe drum. De asemenea, gusturile muzicale variază enorm, iar studiul nu a adaptat playlisturile la preferințele individuale.

Cercetătorii vor să valideze tiparele EEG ca marker obiectiv pentru răul de mișcare pe grupuri mai mari, să repete testele în afara laboratorului și să analizeze cum influențează preferințele personale efectele observate. Totuși, concluzia de bază este intuitivă și încurajatoare: sistemul nervos „ascultă” ceea ce îi oferi să audă. Dacă ești predispus la rău de mișcare, muzica poate fi o pârghie delicată pentru a-l ține sub control.

Ține la îndemână câteva melodii blânde sau vesele, evită piesele triste și oferă-i creierului șansa de a se reseta înainte ca stomacul să decidă că e timpul să se răzvrătească.

Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Human Neuroscience.

Citește și: De ce unii oameni nu iubesc muzica? Ar putea fi vorba despre felul în care este „cablajul” creierului