Persoanele cu un IQ ridicat vorbesc cu obiectele. Ce spun cercetătorii despre acest obicei ciudat

Oamenii care dau nume mașinii, vorbesc cu plantele sau cu animalele de pluș nu sunt „ciudați”, ci ar putea avea o inteligență socială mai dezvoltată, susține un specialist în științe comportamentale.

Dacă ai dat vreodată un nume mașinii tale, ai vorbit cu plantele din casă sau chiar ai certat aspiratorul când nu a funcționat cum trebuie, nu ești singur. Deși astfel de gesturi sunt adesea privite ca fiind copilărești sau bizare, cercetările din domeniul psihologiei sugerează că ele pot spune ceva surprinzător despre modul în care funcționează creierul uman.

Potrivit profesorului Nicholas Epley, specialist în științe comportamentale la Universitatea din Chicago, tendința de a atribui obiectelor sau animalelor trăsături umane – fenomen cunoscut sub numele de antropomorfizare – nu este un semn de lipsă de logică, ci poate fi asociată cu un nivel ridicat de inteligență, în special de inteligență socială.

De ce atribuim obiectelor caracteristici umane

Antropomorfizarea reprezintă tendința de a trata obiectele, plantele sau animalele ca și cum ar avea emoții, intenții sau personalitate.

„De-a lungul timpului, antropomorfizarea a fost considerată un semn de copilărie sau chiar de prostie. În realitate, este un efect secundar al aceleiași capacități care face oamenii una dintre cele mai inteligente specii de pe planetă”, explică Nicholas Epley.

Acest comportament apare încă din copilărie, când copiii dau nume jucăriilor și poartă conversații imaginare cu ele. Deși adulții sunt încurajați să renunțe la acest obicei, el persistă adesea și la maturitate, chiar dacă nu este întotdeauna conștientizat. Un exemplu comun este atribuirea unui nume mașinii sau impresia că un calculator „se încăpățânează” să nu funcționeze.

Citește și: Ce sa mananci sa-ti cresti IQ-ul cu 20 de puncte

Creierul caută fețe chiar și acolo unde nu există

Cercetătorii spun că una dintre explicațiile acestui fenomen este faptul că oamenii sunt programați să recunoască fețe și expresii în jurul lor.

Acest fenomen poartă denumirea de pareidolie și apare atunci când creierul identifică fețe în nori, pietre, prize, mașini sau alte obiecte fără trăsături umane reale. Ochii sunt elementul pe care îl observăm cel mai rapid.

„Ochii falși sunt unul dintre cele mai eficiente trucuri pentru creier. Ei ne fac să credem că există o minte în spatele unui obiect, chiar dacă aceasta nu există”, explică Epley.

Un poster cu ochi îi face pe oameni mai disciplinați

Ideea a fost confirmată și într-un experiment realizat la Universitatea Newcastle. Cercetătorii au montat în cantina universității diferite postere: unele reprezentau flori, altele conțineau doar text, iar altele înfățișau ochi umani.

Rezultatul a fost surprinzător: studenții erau mult mai predispuși să strângă după ei și să respecte regulile atunci când în încăpere exista un poster cu ochi. Simpla impresie că sunt observați le modifica comportamentul.

Citește și: Activitatea fizică mărește IQ-ul la copii și adolescenți: concluziile unui studiu amplu

Ceasul deșteptător care „fugea” de proprietar

Nicholas Epley a coordonat și un experiment cu un ceas deșteptător robotic creat la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Dispozitivul, numit „Clocky”, sărea de pe noptieră la ora alarmei și se deplasa prin cameră pentru a-l obliga pe proprietar să se ridice din pat.

Participanții au fost împărțiți în două grupuri. Unora li s-a spus că mișcările ceasului sunt perfect previzibile, iar celorlalți că sunt complet imprevizibile.

Persoanele care credeau că robotul este imprevizibil au avut tendința să îi atribuie intenții și o anumită „personalitate”. Scanările cerebrale au arătat că, atunci când se gândeau la ceas, activau zone similare celor folosite în interacțiunile cu alți oameni.

De ce poate fi utilă antropomorfizarea

Psihologii spun că acest mod de a gândi nu este doar o curiozitate, ci poate avea și efecte benefice. Atribuirea unor caracteristici umane obiectelor sau animalelor poate ajuta oamenii să înțeleagă mai ușor situații complicate, să gestioneze incertitudinea și chiar să reducă sentimentul de singurătate.

În același timp, acest tip de procesare este asociat cu empatia și cu abilitatea de a interpreta intențiile și emoțiile altora.

Un semn al inteligenței sociale, nu al excentricității

Specialiștii subliniază că tendința de a vorbi cu obiectele sau de a le atribui personalitate nu înseamnă că o persoană are probleme psihice.

Dimpotrivă, ea reflectă modul sofisticat în care creierul uman procesează informațiile sociale. Capacitatea de a vedea intenții, emoții și „personalitate” chiar și acolo unde nu există poate fi o consecință a unui creier foarte bine adaptat la interacțiunile sociale.

Cu alte cuvinte, dacă îi vorbești mașinii înainte de o parcare dificilă sau îi mulțumești laptopului după ce și-a revenit dintr-o eroare, psihologii spun că nu este neapărat un comportament ciudat. Ar putea fi, de fapt, una dintre manifestările unei inteligențe sociale mai dezvoltate decât media.