Otrover, un nou tip de personalitate, potrivit oamenilor de știință. Cum este diferit de introvertiți și extravertiți

Otrover, un nou tip de personalitate, potrivit oamenilor de știință. Cum este diferit de introvertiți și extravertiți? Dacă te-ai surprins vreodată stând singur la o petrecere, întrebându-te de ce toți ceilalți par să se simtă minunat, nu ești singur.

Potrivit psihiatrului american dr. Rami Kaminski, s-ar putea să faci parte dintr-un grup restrâns de persoane pe care el le numește „otroverți”.

Pe lângă tipurile de personalitate bine-cunoscute – introvert și extravert –, dr. Kaminski susține că otroverții reprezintă o a treia categorie, mai puțin înțeleasă, dar clar distinctă.

Cine este un „otrovert”?

Otroverții au dificultăți în a simți că aparțin unui grup și preferă să rămână în afara colectivităților sociale.

„Simplu spus, un otrovert este o persoană care nu simte nicio apartenență la vreun grup. Otroverții sunt foarte prietenoși și pot forma legături extrem de profunde cu alte persoane. Singura diferență socială constă în lipsa unei conexiuni cu grupurile – identitate colectivă sau tradiții comune”, a explicat dr. Kaminski.

Deși acest tip de personalitate poate părea dificil de gestionat, psihiatrul susține că otroverții sunt adesea mai creativi, mai independenți în gândire și mai inventivi decât ceilalți. Printre exemplele celebre de otroverți s-ar număra Albert Einstein, Frida Kahlo, George Orwell, Franz Kafka și Virginia Woolf.

Cum se deosebesc otroverții de introverți și extravertiți

Cuvântul „vert” provine din latină și înseamnă „a te întoarce”, potrivit dailymail.co.uk. Psihologii descriu introverții ca fiind cei care „se întorc spre interior”, iar extravertiții ca cei care „se întorc spre exterior”.
Otroverții, însă, „se întorc în altă direcție” – refuzând sau fiind incapabili să se integreze în grupuri sociale.

Dr. Kaminski, care se consideră el însuși un otrovert, spune că a realizat acest lucru încă din copilărie, când a intrat în cercetași. În timp ce rostea jurământul cercetașului, a observat că actul colectiv nu îi provoca nicio emoție – un indiciu timpuriu al naturii sale „otroverte”.

Trăsături comune ale otroverților

• Nu le plac sporturile de echipă;
• Consideră obiceiurile sociale sau religioase colective confuze ori lipsite de sens;
• Preferă să lucreze singuri;
• La petreceri mari, tind să stea deoparte, purtând o conversație profundă cu o singură persoană, în loc să se plimbe printre invitați.

Un alt aspect interesant este că otroverții par imuni la „fenomenul Bluetooth” – termen care descrie capacitatea majorității oamenilor de a se „conecta emoțional” cu ceilalți și de a adopta o identitate de grup.

„Otroverții descoperă foarte devreme în viață că se simt ca niște străini în orice colectiv, chiar dacă sunt bine primiți și apreciați. Această discrepanță poate genera disconfort emoțional și sentimentul de a fi neînțeles”, spune dr. Kaminski.

De ce nu sunt otroverții antisociali

Chiar dacă nu rezonează cu grupurile, un otrovert nu este neapărat izolat. Dimpotrivă, acești oameni pot forma legături individuale profunde și autentice.

„Otroverților le este foarte greu să facă parte dintr-un grup, chiar și atunci când acesta este format din prieteni apropiați. Problema nu este relația cu persoanele, ci cu grupul ca entitate”, explică psihiatrul.

Această detașare față de convențiile sociale poate fi, de fapt, un avantaj, oferind libertate de gândire și originalitate.

Otroverții celebri și puterea gândirii independente

Dr. Kaminski menționează că multe dintre marile figuri creative din istorie – Einstein, Kahlo, Kafka, Woolf – au fost desprinse de constrângerile apartenenței la un grup.

De aceea, otroverții tind să fie independenți, inovatori și lipsiți de teama de respingere. Ei pot găsi soluții și perspective acolo unde alții nu le observă.

Cum îți dai seama dacă ești un otrovert

Potrivit dr. Kaminski, oamenii își dau seama de obicei din copilărie dacă sunt otroverți. Semnele includ:

• sentimentul persistent că nu aparțin niciunui grup,
• disconfort în timpul adolescenței,
• preferința pentru munca individuală,
• dificultatea de a înțelege ritualurile colective.

Ce spun teoriile clasice despre personalitate

Modelul celor „Big Five” trăsături de personalitate – folosit de psihologi pentru a descrie spectrul uman – include:

1. Deschiderea – curiozitate, imaginație, aprecierea ideilor noi;
2. Conștiinciozitatea – organizare, disciplină, orientare spre obiective;
3. Extravertirea – energie, entuziasm, sociabilitate;
4. Agreabilitatea – empatie, cooperare, bunăvoință;
5. Neuroticismul – predispoziție la stres, anxietate și instabilitate emoțională.

Deși teoria „otrovertului” nu face parte din acest model consacrat, ea adaugă o nuanță interesantă asupra modului în care unele persoane aleg să se raporteze la lumea socială — nu prin evitare, ci prin independență autentică.

Citește și: Ce spune greutatea despre personalitatea ta