Organela hemifuzom, descoperită în interiorul celulelor umane

Organela, structura miraculoasă descoperită în interiorul celulelor umane! După secole de cartografiere a corpului uman în cele mai fine detalii, oamenii de știință continuă să facă descoperiri. Iată-ne în anul 2025, și o structură celulară necunoscută până acum, care ar putea fi vitală pentru sănătatea noastră, tocmai a fost adăugată în manualele de anatomie.

Această organelă, delimitată de o membrană, pare să joace un rol esențial în ajutarea celulelor să sorteze, elimine și recicleze conținutul lor. Se numește hemifuzom, iar o echipă de oameni de știință susține că descoperirea ei ar putea aduce noi perspective asupra unor boli.

„Este ca și cum am fi descoperit un nou centru de reciclare în interiorul celulei,” a declarat biofizicianul Seham Ebrahim de la Universitatea din Virginia. „Credem că hemifuzomul ajută la modul în care celulele împachetează și procesează materialele, iar când acest proces nu funcționează corect, poate contribui la apariția unor boli care afectează multiple sisteme din organism.”

Ce este și ce face hemifuzomul

Mai mult, această descoperire ne ajută să înțelegem mai bine circuitul și degradarea compușilor esențiali pentru funcționarea continuă a mecanismului celular.

Celulele din organismul uman sunt extrem de complexe, iar acest lucru îngreunează identificarea structurilor fine responsabile pentru numeroasele lor procese. Chiar și cu ajutorul tehnologiilor de înaltă sensibilitate, cum ar fi microscopia electronică, probele trebuie plasate într-un vid, ceea ce deteriorează materialele biologice.

Totuși, în ultimii ani a apărut o tehnică ce permite analiza probelor biologice aproape la scară atomică, în trei dimensiuni.

Cum funcționează cryoET

Aceasta se numește tomografie electronică crio­genică (cryoET). Probele sunt înghețate rapid într-un mediu criogenic, suficient de repede pentru a preveni formarea cristalelor de gheață care ar putea deteriora țesutul fragil. Apoi, oamenii de știință pot studia materialul la rezoluție înaltă, trimițând un fascicul de electroni prin probă și obținând o serie de imagini bidimensionale.

Aceste „felii” 2D sunt apoi combinate pentru a crea o reconstrucție tridimensională detaliată a specimenului, suficient de clară pentru a dezvălui structura internă a celulelor și moleculelor.

Aceasta este tehnica pe care o echipă de cercetători a folosit-o pentru a studia mai multe tipuri de țesuturi mamifere – inclusiv de maimuță, om, șobolan și șoarece. În toate cele patru tipuri celulare analizate, au descoperit mai mulți saci care facilitează formarea unor perechi de vezicule separate de un perete numit diafragmă de hemifuziune.

Cum ar funcționa hemifuzomul

Aceste vezicule, spun cercetătorii, funcționează ca niște recipiente de sortare.

„Vă puteți imagina veziculele ca niște mici camioane de livrare în interiorul celulei,” explică Ebrahim. „Iar hemifuzomul este ca un doc de încărcare, unde acestea se conectează și transferă marfa. Este o etapă a procesului despre care nu știam că există.”

Cercetătorii au realizat experimente cu nanoparticule de aur și celule umane cultivate pentru a determina dacă modul în care hemifuzomii preiau materiale din mediul înconjurător este similar cu ceea ce s-a observat la alte celule. Interesant este că hemifuzomii par să se comporte diferit.

Mai sunt necesare multe cercetări pentru a înțelege ce face exact această organelă, cum funcționează și cum se integrează în ansamblul mecanismului celular.

Hemifuzomul va mai fi cercetat

Cercetări viitoare ar putea dezvălui și rolul hemifuzomilor în apariția unor boli, deoarece incapacitatea celulelor de a procesa corect conținutul poate duce la probleme grave de sănătate.

„Abia începem să înțelegem cum se integrează această nouă organelă în contextul sănătății celulare și al bolilor. Este fascinant, deoarece descoperirea a ceva cu adevărat nou în interiorul celulelor este un eveniment rar – și ne oferă o cale complet nouă de explorat,” afirmă Ebrahim, citată de sciencealert.com.

„Acum că știm că hemifuzomii există, putem începe să investigăm cum funcționează în celulele sănătoase și ce se întâmplă când apar dereglări. Asta ne-ar putea conduce către noi strategii de tratare a bolilor genetice complexe.”

Citește și: O singură mutație genetică ar putea fi motivul pentru care oamenii sunt mai vulnerabili la cancer decât cimpanzeii