Oferă insectele comestibile proteine și sustenabilitate? Un nou studiu aduce răspunsuri

Oferă insectele comestibile proteine și sustenabilitate? Piața europeană a insectelor comestibile este în plină expansiune online, însă, în ciuda valorilor nutriționale impresionante, insectele în farfurie rămân greu de acceptat de către majoritatea consumatorilor.

Un studiu recent publicat în revista Foods de cercetători de la Universitatea din Pisa, Italia, a analizat produsele alimentare pe bază de insecte disponibile pe piața europeană.

Interesul pentru surse alternative de proteine a crescut semnificativ din cauza creșterii populației globale, a preocupărilor legate de securitatea alimentară, a costurilor tot mai mari ale proteinelor tradiționale și a impactului asupra mediului al agriculturii vegetale și animale. De asemenea, în ultimul deceniu au fost propuse mai multe alimente noi, cum ar fi proteinele unicelulare, algele și insectele, iar produsele pe bază de insecte reprezintă o soluție emergentă.

Oferă insectele comestibile proteine și sustenabilitate?

Entomofagia, adică consumul de insecte de către oameni, este o tradiție veche, încă prezentă în țări din Asia, America Latină și Africa. În schimb, în țările occidentale, consumul de insecte este adesea perceput cu dezgust și ca o amenințare la identitatea culturală, întrucât nu fac parte din tradițiile culinare. Cu toate acestea, insectele comestibile au fost recent identificate ca noi surse alimentare în Occident, în principal datorită beneficiilor pentru sănătate și sustenabilitate.

Insectele sunt o sursă excelentă de nutrienți, iar compoziția lor nutrițională variază în funcție de specie, condiții de creștere, stadiul de dezvoltare și dietă. Insectele comestibile și produsele derivate din acestea sunt clasificate drept „alimente noi” în Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, având în vedere absența lor din cultura alimentară europeană, sectorul alimentelor pe bază de insecte se confruntă cu provocări precum riscuri percepute pentru sănătate, gust neplăcut, restricții religioase sau alimentare, disponibilitate limitată a produselor și prețuri mai mari decât alimentele convenționale.

Atitudinile negative și ideile greșite despre siguranța și calitățile senzoriale ale acestor produse rămân principalele bariere în calea acceptării de către consumatori.

Zonele din Europa în care se produc alimente

Cercetătorii au analizat piața europeană de e-commerce pentru alimentele pe bază de insecte, evaluând prețurile, valorile nutriționale, speciile de insecte utilizate și categoriile alimentare. Au identificat 523 de produse de la 53 de producători.

Majoritatea producătorilor erau localizați în Europa de Vest (47%), urmată de Europa de Nord (26%) și Europa de Est (15%). Europa de Sud avea cei mai puțini producători (11%) și cea mai mică pondere a pieței (10%).

Regatul Unit conducea topul țărilor cu cei mai mulți producători, urmat de Franța, Cehia, Germania și Elveția. Franța oferea 115 produse, Cehia – 69, iar Germania – 67. În total, 182 de produse erau bazate pe larva galbenă de făină (Tenebrio molitor).

Ce fel de insecte comestibile se comercializează

Produsele pe bază de greier de casă (Acheta domesticus) erau mai frecvente în regiunile vestice și nordice. În unele țări, oferta era limitată la una-două specii: doar larve de făină (Slovacia, Spania), doar greieri de casă (Bulgaria, Norvegia), sau ambele (Belgia). Regatul Unit și Franța aveau cea mai diversificată ofertă. Produsele pe bază de lăcuste (Locusta migratoria) erau mai rare în toate țările.

Produsele erau disponibile în multiple forme: carne, proteine, pudre din insecte, insecte întregi, înlocuitori de carne, paste, cereale, gustări, ciocolată, biscuiți, batoane, băuturi alcoolice. Cele mai comune erau pudrele din insecte, dulciurile și insectele întregi.

Pudrele din insecte conțineau 100% insecte, în timp ce produsele cu insecte întregi aveau 70-75%, dacă erau condimentate. În batoane, crackers sau paste, proporția de insecte era scăzută, iar în ciocolata cu lăcuste era aproape inexistentă.

Produsele din insecte: scumpe + calorii

Produsele din insecte erau în general mai scumpe decât cele convenționale. Lăcustele întregi și pudra de lăcuste aveau cel mai mare preț pe kilogram. Ciocolata și produse similare (cu excepția celor cu lăcuste) aveau cel mai mare conținut caloric.

Sosurile sărate pe bază de larve, bomboanele din greieri și înlocuitorii de carne din Alphitobius diaperinus aveau cel mai mic conținut caloric. Conținutul de proteine era cel mai mare în insectele întregi și cel mai mic în bomboanele tari. Acestea din urmă aveau cel mai mare conținut de carbohidrați, urmate de paste uscate, premixuri pentru coacere, biscuiți, ciocolată și batoane dulci. Pudra și insectele întregi aveau cel mai redus conținut de carbohidrați.

Untul de arahide cu larve avea paradoxal cel mai mare conținut de grăsimi, urmat de ciocolată. Cârnații conservați și parțial conservați din alte specii și greierii întregi aveau cel mai ridicat conținut mediu de sare.

Valoarea nutrițională variază în funcție de tipul produsului, de specie, de procesarea acestuia și de procentul de insecte. Produsele întregi și cele sub formă de pudră oferă cele mai mari beneficii nutriționale.

Oferă insectele comestibile proteine?

În general, produsele existente pe bază de insecte în Europa sunt gustări, dulciuri și ciocolată — produse familiare consumatorilor și care maschează prezența insectelor (ex. sub formă de pudră), ceea ce le face mai ușor de acceptat.

Totuși, ele sunt consumate mai degrabă ocazional și experimental, decât ca parte integrantă a unei diete zilnice. Integrarea lor în alimentația de zi cu zi rămâne dificilă din cauza atitudinilor și obiceiurilor de consum. Studiul subliniază beneficiile alimentelor pe bază de insecte în ceea ce privește aportul de proteine, grăsimi și energie.

Autorii sugerează că, pentru a depăși percepțiile negative și a facilita adoptarea la scară largă, este esențială informarea consumatorilor cu privire la beneficiile pentru sănătate și mediu, diversificarea produselor și dezvoltarea unor strategii eficiente de comunicare — inclusiv prin rețele sociale și rețete atractive.

De asemenea, sprijinul politic ar putea contribui la promovarea unei alimentații sustenabile și a inovației în sectorul insectelor comestibile.

Citește și: Patru brutării, închise de ANPC. Ce nereguli au găsit: mizerie, gândaci și insecte moarte