O toxiinfecție alimentară? Una dintre aceste patru bacterii este, cu siguranță, responsabilă

O toxiinfecție alimentară? Una dintre aceste patru bacterii este, cu siguranță, responsabilă: Listeria, E. coli, salmonella, norovirus. Află ce trebuie să știi despre bacteriile care cauzează cele mai frecvente intoxicații alimentare.

Odată cu creșterea temperaturilor, cresc și riscurile de toxiinfecții alimentare, potrivit nationalgeographic.fr.

Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), cazurile de listerioză, provocate de bacteria Listeria, sunt în creștere din 2007. Între 2019 și 2023, numărul infecțiilor a cunoscut o creștere bruscă. În Franța, în 2024, 720 de persoane au suferit infecții alimentare grave.

Bacterii care cauzează toxiinfecție alimentară

Bolile transmise prin alimente sunt atât de frecvente încât unele nici nu sunt diagnosticate oficial, explică Geetika Sood, profesoară de medicină și specialistă în boli infecțioase la Universitatea Johns Hopkins. Totuși, aceasta nu este neapărat o veste rea, adaugă ea:

„Înseamnă că majoritatea celor care contractează o intoxicație alimentară nu se îmbolnăvesc suficient de grav încât să necesite spitalizare. De cele mai multe ori, se vindecă singuri.”

Persoanele sănătoase, cu simptome ușoare de toxiinfecție alimentară, nu au nevoie de asistență medicală și se recuperează în câteva zile printr-o alimentație corectă. Infecțiile mai serioase pot necesita însă intervenție medicală.

Cele mai eficiente metode de prevenție includ curățenia riguroasă (în special a mâinilor și a spațiilor de gătit), gătirea corectă a alimentelor, evitarea contaminării încrucișate în timpul preparării și neconsumarea alimentelor lăsate la temperatura camerei mai mult de două ore.

Din păcate, protejarea bucătăriei și a sistemului digestiv de bacterii periculoase poate fi o provocare chiar și pentru cei mai pricepuți bucătari.

Toxiinfecție alimentară cauzată de listerioza

Una dintre cele mai mortale bacterii care se poate găsi atât în natură, cât și în medii umede (precum sifonurile din podelele fabricilor), Listeria a cauzat 538 de contaminări în Franța în 2023 și 720 în 2024. Boala provocată, listerioza, are o rată a mortalității de 20%. Acest procent ridicat se datorează faptului că listerioza poate duce la alte infecții bacteriene grave, precum meningita.

Listeria reprezintă un pericol major pentru categoriile vulnerabile: copii, femei însărcinate, persoane peste 65 de ani și persoane imunodeprimate. Cazurile de listerioză au fost asociate cu alimente care conțin lapte crud și nepasteurizat, precum unele brânzeturi, mezeluri, fructe de mare și legume.

Simptomele pot apărea la câteva ore sau chiar zile după consumul alimentelor contaminate și includ febră, greață, vărsături, rigiditate a gâtului, dureri de cap severe și convulsii. La femeile însărcinate, boala poate semăna cu o gripă, dar poate duce la complicații grave, precum avort spontan sau moarte fetală.

Deși listerioza nu se transmite de la o persoană la alta, bacteria se răspândește ușor de la alimente contaminate la suprafețele din jur. Înghețarea nu o distruge, dar dezinfectarea cu înălbitor o elimină, iar gătirea la peste 65°C o ucide.

Toxiinfecție alimentară cauzată de norovirus

Norovirusurile sunt virusuri extrem de contagioase care provoacă diaree și vărsături severe. Ele sunt responsabile pentru o treime din infecțiile alimentare din Franța. Pericolul constă în ușurința cu care se răspândesc.

„Fiecare bacterie are o personalitate distinctă care ne ajută să identificăm boala”, spune Geetika Sood. „Norovirusurile apar de obicei brusc și cu o intensitate mare.”

Se pare că norovirusurile se răspândesc rapid din cauza aerosolilor emiși în timpul vărsăturilor violente, ducând la contaminare aeriană în spații închise. Simptomele apar între 12 și 48 de ore de la infectare și pot include crampe abdominale, greață și febră.

Virusul se transmite frecvent de la o persoană la alta prin contact direct, prin consum de apă sau alimente contaminate sau prin contact cu materii fecale. Cazuri frecvente se întâlnesc în școli, pe nave de croazieră, în avioane sau în cămine de îngrijire – locuri unde igiena precară crește riscul de transmitere.

„O altă caracteristică a norovirusurilor este că pot rămâne în mediu mult timp”, adaugă Sood. Din păcate, o persoană poate fi contagioasă și după dispariția simptomelor, chiar și săptămâni mai târziu, potrivit Asociației Americane de Sănătate Publică.

Toxiinfecție alimentară cauzată de salmonelloza

Intoxicațiile alimentare cu Salmonella sunt frecvent cauzate de consumul sau contactul cu alimente alterate sau insuficient preparate termic. Deși sunt multe cazuri, salmoneloza poate fi mortală. Potrivit lui Francisco Diez-Gonzalez, directorul Centrului pentru Siguranța Alimentară al Universității de Stat din Georgia (SUA), bacteria poate duce rapid la spitalizare.

Simptomele apar de obicei între șase ore și șase zile de la expunere și includ: stare de rău, febră mare și uneori sângerări în scaun.

Bacteria se regăsește și la animale, deci poate fi transmisă în grădini zoologice, ferme sau adăposturi. Se poate transmite între animale și oameni. Legumele cultivate în soluri sau ape contaminate și consumate fără gătire pot fi, de asemenea, o sursă de infecție. Campilobacterioza, cauzată de Campylobacter, are mecanisme similare de transmitere.

„Multe boli alimentare din SUA nu duc la epidemii”, explică profesorul. Majoritatea cazurilor de salmoneloză se produc acasă, unde consumatorul este responsabil de siguranța alimentelor.

Persoanele sănătoase infectate se pot trata doar prin hidratare și se recuperează fără medicamente. Totuși, în unele cazuri, este nevoie de antibiotice pentru a preveni răspândirea infecției în sânge.

Toxiinfecție alimentară cauzată de E. coli

Escherichia coli poate provoca o varietate de boli – și a fost în centrul atenției inclusiv în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris 2024. În mod normal, trăiește în intestin și ajută la digestie, produce vitamine și protejează împotriva altor microbi dăunători. Însă tulpinile invazive, ingerate accidental, pot provoca infecții severe, spre deosebire de suratele lor inofensive.

Contaminarea cu E. coli apare, de regulă, prin igienă deficitară a mâinilor, contact cu animale, culturi agricole sau alte persoane. Perioada de incubație este de 3-4 zile.

Simptomele includ diaree severă, dureri abdominale și lipsa apetitului. Infecțiile grave pot duce la pneumonie, infecții urinare și sepsis. Unele toxine produse de anumite tulpini E. coli pot cauza insuficiență renală și chiar moartea.

„Există multe persoane dedicate să ne mențină sănătoși”, afirmă Geetika Sood. „Instituțiile de sănătate publică lucrează intens pentru a proteja populația de amenințările reprezentate de bolile infecțioase.”

Citește și: Cum să scapi de durerea de stomac: 5 remedii simple