O baterie din hârtie poate fi înghițită pentru a alimenta dispozitive medicale în interiorul corpului. Cum funcționează?

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
|Andreea Nicole |
O baterie din hârtie poate fi înghițită pentru a alimenta dispozitive medicale în interiorul corpului. Cum funcționează?

O baterie din hârtie poate fi înghițită pentru a alimenta dispozitive medicale în interiorul corpului. Foto: captură video YouTube

Oamenii de știință au creat o baterie biodegradabilă, asemănătoare hârtiei, care poate fi înghițită și folosită pentru alimentarea unor dispozitive medicale aflate în interiorul organismului. În primele teste, realizate pe porci, bateria a reușit să alimenteze astfel de dispozitive timp de până la trei zile, după care a început să se descompună treptat.

Dacă tehnologia se va dovedi sigură și eficientă și la oameni, aceasta ar putea permite alimentarea unor dispozitive medicale temporare introduse în tractul digestiv, fără ca pacienții să fie supuși ulterior unei intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea bateriei.

Bateria din hârtie care poate fi înghițită

„Sunt foarte încântat de această cercetare”, a declarat Reza Ghodssi, profesor de inginerie electrică și informatică la University of Maryland, care nu a participat la studiu.

Potrivit cercetătorului, bateria este una dintre componentele care ocupă cel mai mult spațiu într-un dispozitiv medical înghițibil, astfel că o soluție care oferă energia necesară și permite, în același timp, reducerea dimensiunii capsulei este foarte promițătoare.

Astfel de dispozitive pot fi concepute pentru a detecta sângerări, a administra medicamente sau a stimula anumite țesuturi și organe.

Cum funcționează bateria care poate fi înghițită

Învelișul de ceară este un element esențial al designului, care controlează durata de viață funcțională. Foto: captură video YouTube
Învelișul de ceară este un element esențial al designului, care controlează durata de viață funcțională. Foto: captură video YouTube

Bateriile convenționale folosite în dispozitivele medicale înghițibile sunt relativ voluminoase și trebuie să fie perfect sigilate. În caz contrar, materialele din interiorul lor s-ar putea scurge în țesuturile înconjurătoare și ar putea provoca leziuni.

Noua baterie, descrisă pe 21 septembrie în revista Nature Chemical Engineering, este realizată din materiale care se dizolvă treptat în mediul acid al tractului gastrointestinal. Ulterior, acestea pot fi absorbite de organism fără să lase în urmă fragmente periculoase sau produși toxici.

Dispozitivul este construit în mai multe straturi. Un aliaj de magneziu formează anodul, adică terminalul negativ al bateriei, în timp ce catodul, terminalul pozitiv, conține trioxid de molibden și carbon activ.

Între cele două componente se află un electrolit biodegradabil, care permite generarea curentului electric. Materialele respective au fost utilizate și în prototipuri anterioare de baterii biodegradabile destinate dispozitivelor medicale temporare și electronicelor portabile.

Cercetătorii au transformat însă aceste materiale într-o baterie subțire, poroasă, asemănătoare hârtiei. Pentru acest lucru au folosit nanofibrile de celuloză ca liant, în locul unor lianți mai voluminoși utilizați în versiunile anterioare.

„Structura asemănătoare hârtiei îmbunătățește rezistența bateriei și permite un control mai bun al degradării, menținând în același timp capacitatea de a produce electricitate”, a explicat Giovanni Traverso, coautor al studiului și director al Laboratory for Translational Engineering din cadrul MIT.

Citește și: Lumina puternică de dimineață ar putea ajuta ceasul biologic să rămână sincronizat la vârsta înaintată

Ceara controlează cât timp funcționează bateria

Pentru ca bateria să nu se descompună prea repede în acidul gastric, cercetătorii au acoperit-o cu ceară de albine. Unele variante au primit și un strat suplimentar de ceară de candelilla, obținută din arbustul deșertic Euphorbia antisyphilitica, pentru o protecție mai îndelungată. Ceara nu are doar rolul de a proteja bateria, ci controlează și durata sa de funcționare.

„Învelișul de ceară nu este doar un ambalaj. Este un element esențial al designului, care controlează durata de viață funcțională”, a precizat Traverso.

Echipa a realizat două versiuni ale bateriei. Una dintre ele a fost suficient de mică pentru a încăpea într-o capsulă obișnuită din gelatină. În testele de laborator, versiunea mică a produs aproximativ 1,77 volți și a putut stoca și furniza 2 miliamperi-oră pe centimetru pătrat, suficient pentru alimentarea unor dispozitive electronice cu consum redus.

O versiune mai mare a produs aproximativ 1,84 volți și a avut o capacitate maximă de 3,5 miliamperi-oră, ceea ce îi permite să alimenteze dispozitive care necesită ceva mai multă energie. Totuși, capacitatea bateriei rămâne deocamdată redusă. Reza Ghodssi consideră că tehnologia ar avea nevoie de o capacitate de aproximativ zece ori mai mare pentru a deveni și mai promițătoare.

Bateria a fost testată în interiorul organismului

Cercetătorii au introdus prototipurile în capsule realizate prin imprimare 3D și le-au administrat porcilor pe cale orală, cu ajutorul unui endoscop. Ambele versiuni au funcționat timp de până la trei zile, însă tensiunea și capacitatea lor au scăzut pe măsură ce bateriile s-au degradat.

În cazul bateriei mai mari, tensiunea a coborât de la aproximativ 1,8 volți la 1,6 volți după prima zi și la aproximativ 1,45 volți în cea de-a treia zi. Bateria mai mică a scăzut de la 1,7 volți la aproximativ 1,35 volți în aceeași perioadă.

Cercetătorii au folosit bateriile pentru a alimenta două tipuri de dispozitive medicale introduse în organismul porcilor.

Un dispozitiv a detectat momentul înghițirii

Astfel de dispozitive pot fi concepute pentru a detecta sângerări, a administra medicamente sau a stimula anumite țesuturi și organe. Foto: captură video YouTube
Astfel de dispozitive pot fi concepute pentru a detecta sângerări, a administra medicamente sau a stimula anumite țesuturi și organe. Foto: captură video YouTube

Bateria mai mică a alimentat un dispozitiv RFID, adică un sistem de identificare prin radiofrecvență. Cercetătorii au poziționat dispozitivul în esofag, iar acesta a comunicat cu un receptor aflat la o distanță de până la 1,5 metri.

Sistemul le-a permis cercetătorilor să detecteze momentul în care porcii înghițeau un medicament. Dispozitivul utilizat în cadrul experimentului a fost însă unul experimental.

Bateria mai mare a alimentat o capsulă înghițibilă capabilă să stimuleze electric stomacul. Stimularea a crescut nivelul hormonului grelină din sânge, hormon asociat cu senzația de foame, fără ca cercetătorii să observe leziuni ale țesuturilor în zona stimulată.

Stimularea electrică gastrică este deja utilizată la oameni în anumite cazuri de gastropareză severă, o afecțiune care încetinește golirea stomacului. Capsula alimentată de noua baterie rămâne însă experimentală.

„Este impresionant faptul că bateria poate funcționa într-un mod stabil și fiabil în timp ce dispozitivul trece prin sistemul gastrointestinal al unui animal de talie mare”, a declarat John Rogers, specialist în bioelectronică și cercetător în domeniul materialelor la Northwestern University, care nu a participat la studiu.

Citește și: Ce au descoperit cercetătorii despre copiii care au crescut fără telefoane și fără divertisment permanent

Circuitul electronic nu s-a degradat complet

Bateria și componentele sale biodegradabile s-au descompus treptat în organism. Circuitul electronic folosit pentru experimentul de stimulare a stomacului nu a avut însă aceeași soartă. Porcii l-au eliminat în mod natural.

Pentru cercetători, acesta este unul dintre aspectele care trebuie rezolvate înainte ca tehnologia să poată fi utilizată pe scară largă. Dacă fiecare componentă a dispozitivului ar putea fi absorbită sau degradată în organism, riscul ca o piesă să rămână blocată în tractul gastrointestinal ar fi eliminat.

„Realizarea unui dispozitiv în care fiecare componentă este bioresorbabilă ar putea elimina riscul ca o componentă rămasă să se blocheze în tractul gastrointestinal”, a explicat Rogers.

Următoarea provocare: controlarea duratei de funcționare

Cercetătorii au folosit bateriile pentru a alimenta două tipuri de dispozitive medicale introduse în organismul porcilor. Foto: captură video YouTube
Cercetătorii au folosit bateriile pentru a alimenta două tipuri de dispozitive medicale introduse în organismul porcilor. Foto: captură video YouTube

Cercetătorii spun că una dintre principalele probleme rămase este controlarea duratei de funcționare a bateriei și obținerea unei degradări cât mai previzibile.

Echipa a observat și diferențe între bateriile produse. Aceste variații au fost puse pe seama unor factori precum gradul de contact dintre straturi, distribuția electrolitului și grosimea diferită a stratului de ceară.

Oamenii de știință lucrează acum la standardizarea procesului de fabricație și la ajustarea stratului protector, astfel încât bateriile să poată fi proiectate pentru perioade de funcționare precise, de la câteva ore până la câteva zile.

În etapa următoare, cercetătorii intenționează să efectueze teste mai lungi și în condiții care să reproducă mai fidel mediul tractului gastrointestinal uman.

Giovanni Traverso spune că echipa lucrează și la pregătirea unui prim studiu clinic pentru sistemul RFID, care ar putea începe în aproximativ doi ani. Până atunci, bateria rămâne o tehnologie experimentală testată doar pe animale, dar rezultatele oferă o posibilă soluție pentru dispozitivele medicale temporare care ar putea fi înghițite și apoi eliminate fără o intervenție chirurgicală.

Distribuie articolul pe: