Noi rezultate despre bacteria din kimchi care „prinde” nanoplasticele în intestin. Ce arată ultimul studiu

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
|Andreea Nicole |
Noi rezultate despre bacteria din kimchi care „prinde” nanoplasticele în intestin. Ce arată ultimul studiu

Noi rezultate despre bacteria din kimchi care „prinde” nanoplasticele în intestin. Foto: pexels.com

O bacterie identificată în kimchi, alimentul tradițional coreean fermentat, ar putea ajuta organismul să elimine nanoplasticele din tractul digestiv. Cercetătorii au descoperit că microorganismul se poate lega de particulele extrem de mici de plastic din intestin, favorizând eliminarea lor prin materiile fecale.

Descoperirea vine în urma unor experimente de laborator pe șoareci și oferă o posibilă nouă direcție de cercetare privind reducerea acumulării nanoplasticelor în organism. Totuși, rezultatele nu înseamnă deocamdată că oamenii pot consuma kimchi pentru a „curăța” organismul de plastic.

Bacteria din kimchi care poate lega nanoplasticele

Cercetarea a fost realizată de o echipă de la World Institute of Kimchi (WiKim), institut de cercetare finanțat de guvernul sud-coreean și aflat în subordinea Ministerului Științei și Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.

Oamenii de știință, coordonați de cercetătorii Se Hee Lee și Tae Woong Whon, au analizat capacitatea unei bacterii lactice izolate din kimchi, Leuconostoc mesenteroides CBA3656, de a se lega de nanoparticulele de polistiren.

Nanoplasticele sunt particule de plastic cu dimensiuni mai mici de un micrometru, adică mai puțin de o miime de milimetru. Ele apar pe măsură ce obiectele și materialele plastice mai mari se degradează și pot ajunge în organism prin alimente și apă.

Dimensiunea lor extrem de redusă ridică semne de întrebare privind modul în care interacționează cu organismul. Unele dintre aceste particule pot traversa bariera intestinală și pot ajunge în organe precum rinichii sau creierul. Cercetările privind metodele biologice prin care acumularea lor ar putea fi redusă se află însă într-un stadiu incipient.

Citește și: Modalitatea simplă de a elimina microplasticele din apa de băut

Bacteria a rămas eficientă și în condiții asemănătoare intestinului uman

Microorganismul se poate lega de particulele extrem de mici de plastic din intestin, favorizând eliminarea lor prin materiile fecale. Foto: pexels.com
Microorganismul se poate lega de particulele extrem de mici de plastic din intestin, favorizând eliminarea lor prin materiile fecale. Foto: pexels.com

În condiții standard de laborator, tulpina CBA3656 a reușit să absoarbă aproximativ 87% dintre nanoplasticele testate. Rezultatul a fost apropiat de cel obținut cu o altă bacterie folosită drept referință, Latilactobacillus sakei CBA3608, care a avut o eficiență de 85%.

Diferența a devenit evidentă atunci când cercetătorii au recreat condiții asemănătoare celor din intestinul uman. În cazul tulpinii CBA3608, rata de adsorbție a scăzut dramatic, până la doar 3%. În schimb, Leuconostoc mesenteroides CBA3656 a continuat să lege aproximativ 57% dintre nanoplastice.

Rezultatele sugerează că bacteria provenită din kimchi își poate păstra capacitatea de a se lega de particulele de plastic chiar și într-un mediu asemănător celui întâlnit în tractul digestiv.

Șoarecii au eliminat de două ori mai multe nanoplastice

Cercetătorii au mers mai departe și au testat bacteria pe un model de șoareci fără microbiotă intestinală.

Atât masculii, cât și femelele cărora li s-a administrat tulpina CBA3656 au eliminat prin materiile fecale de peste două ori mai multe nanoplastice decât animalele din grupul de control, care nu au primit probiotice.

Potrivit cercetătorilor, rezultatul indică faptul că bacteria ar putea favoriza eliminarea nanoplasticelor prin legarea acestora în intestin. Cu alte cuvinte, particulele de plastic ar putea fi „prinse” de microorganisme și transportate mai ușor spre exterior, în loc să rămână în tractul digestiv sau să treacă prin bariera intestinală.

Este însă important de subliniat că experimentul a fost realizat pe șoareci, iar rezultatele nu pot fi extrapolate automat la oameni.

Citește și: Legătură îngrijorătoare între guma de mestecat și microplasticele asociate cu cancerul

Kimchi ar putea avea un rol dincolo de fermentație

Nanoplasticele sunt particule de plastic cu dimensiuni mai mici de un micrometru, adică mai puțin de o miime de milimetru. Foto: pexels.com
Nanoplasticele sunt particule de plastic cu dimensiuni mai mici de un micrometru, adică mai puțin de o miime de milimetru. Foto: pexels.com

Studiul oferă o perspectivă nouă asupra bacteriilor lactice provenite din alimente fermentate. Aceste microorganisme sunt cunoscute în primul rând pentru rolul lor în procesul de fermentație, însă cercetătorii cred că ar putea interacționa și cu anumiți poluanți de mediu.

„Poluarea cu plastic este recunoscută tot mai mult nu doar ca o problemă de mediu, ci și ca o problemă de sănătate publică”, a declarat Sehee Lee, cercetătorul principal al studiului.

Potrivit acesteia, rezultatele sugerează că microorganismele provenite din alimentele tradiționale fermentate ar putea reprezenta o nouă abordare biologică pentru această problemă.

„Vom continua să extindem valoarea științifică a resurselor microbiene din kimchi, pentru a contribui la soluții pentru sănătatea publică și mediu”, a mai spus cercetătoarea.

Cercetarea este promițătoare

Deși rezultatele sunt interesante, cercetarea nu demonstrează că simplul consum de kimchi poate elimina nanoplasticele din organismul uman. Experimentele au fost realizate în laborator și pe șoareci, iar eficiența bacteriei trebuie verificată în continuare în condiții care reproduc mai fidel organismul uman.

Descoperirea ar putea reprezenta însă un punct de plecare pentru dezvoltarea unor probiotice sau a unor alte strategii biologice capabile să lege nanoplasticele în intestin și să favorizeze eliminarea lor.

Pentru moment, cercetătorii văd în bacteria din kimchi o posibilă piesă dintr-o problemă mult mai amplă: înțelegerea modului în care particulele de plastic ajung în organism și găsirea unor metode prin care efectele lor asupra sănătății să poată fi reduse.

Distribuie articolul pe: