Ce influență are, de fapt, muzica asupra copiilor. Imagine reprezentativă. Sursa foto: Prostock-studio / Alamy / Profimedia Că ne place sau nu, muzica face parte din viața copiilor mai mult decât ne dăm seama. O aud în mașină, la restaurante, în parcuri, în curtea școlii și, de multe ori, o fredonează, o repetă și o duc mai departe. Dar cât din ceea ce aud, chiar și fugitiv, înțeleg cu adevărat? Și, mai ales, cât din ceea ce înțeleg ajunge să le modeleze felul în care gândesc sau se raportează la cei din jur? Despre aceste lucruri a vorbit Mihai Copăceanu, psiholog, doctor în medicină, autor, specialist în adicții și consultant în sănătatea mintală, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru caloria.ro. Ce înțeleg, de fapt, copiii din versurile pe care le ascultă La prima vedere, mulți părinți sunt tentați să creadă că „un copil nu pricepe mare lucru din versuri”. În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate. Dincolo de vârstă, există mai mulți factori care influențează nivelul de înțelegere, subliniază psihologul Mihai Copăceanu: „Copiii înțeleg în funcție de nivelul lor propriu de înțelegere. Există o serie de factori subiectivi care influențează această înțelegere, nu doar vârsta, cât și nivelul intelectual (factori cognitivi), nivelul educațional, valorile morale, cunoștințele, experiența lor de viață, influențele din social media, grupul de prieteni și atitudinea față de anumite conținuturi din versuri. Ceea ce este valabil și în cazul adulților”. Mai mult decât atât, nu există un interval de vârstă clar la care copilul începe să înțeleagă ceea ce aude. Un lucru este însă cert, influența nu apare brusc, ci se acumulează în timp. „Nu putem stabili o vârstă. Influențele pot fi de la vârste cât mai mici. Persoanele care sunt influențate deseori nu își dau seama de această influență, chiar și atunci când îmi răspund: ‘eu doar ascult pentru că îmi place ritmul, doar atât’. În realitate, noi vorbim de influențe directe și indirecte. E adevărat că astăzi întâlnesc mult mai mulți copii care ascultă mult mai multe melodii cu versuri vulgare, deci vorbim de o expunere precoce la un anumit conținut muzical”, a dezvăluit specialistul. Cât de periculoase sunt versurile violente sau cu un conținut vulgar? În acest context, apare o întrebare firească: cât de periculoase sunt, de fapt, versurile cu mesaje violente sau vulgare? Potrivit psihologului, totul depinde de modul în care copilul reacționează în fața acestui tip de conținut. „Putem vorbi de o influență a muzicii cu mesaje violente, mai ales asupra copiilor care sunt influențabili. Și aici avem o serie de studii. Eu insist în întâlnirile cu părinții să ne gândim că muzica reprezintă o libertate de exprimare, deseori fără limite și fără să respecte vreo etică artistică, însă relevant este acest aspect: ce determină ca un copil să fie mai influențabil decât alt copil? Care sunt explicațiile pentru care un copil în aceeași clasă sau casă cu alt copil preferă un anumit tip de muzică? Personal, nu sunt speriat când un copil doar ascultă un anumit tip de muzică. Sunt interesat de mai multe aspecte: dacă el se identifică cu ceea ce ascultă, dacă se comportă în acest sens, dacă în definitiv are niște valori și principii care sunt congruente cu ceea ce ascultă și dacă are niște trăsături de personalitate care îi accentuează influența”, a explicat Mihai Copăceanu. Pe de altă parte, nu toate interacțiunile sunt la fel și nu au același impact. Specialistul atrage atenția că nu doar copiii care ascultă un anumit tip de muzică trebuie observați, ci și cei care o resping: „Sunt copii care refuză orice expunere ocazională, care evită situațiile sociale sau de divertisment unde se ascultă muzică cu mesaje vulgare și acești copii merită întreaga noastră atenție”. Contează mai mult ce ascultă un copil sau în ce context ascultă? Atât versurile, cât și contextul în care este ascultată o melodie contează pentru impactul final, mai ales că muzica este, pentru mulți copii, unul dintre primele lor mari interese. „Contează conținutul și contextul. Muzica este printre primele activități de interes din viața unui copil, dacă nu chiar prima, pentru mulți copii. Ei se identifică cu ceea ce ascultă, cunosc prea bine versurile artistului preferat, cunosc viața lui, îi urmăresc constant activitatea din social media, sunt în permanent contact”, a adăugat Mihai Copăceanu. Tocmai de aceea, există riscul ca anumite expresii sau idei din muzică să fie „normalizate” și preluate în limbajul de zi cu zi al copiilor, un aspect pe care Mihai Copăceanu îl observă: „Dincolo de simple expresii, normalizarea unui stil de viață, normalizarea unei atitudini față de unele persoane, normalizarea unor comportamente de risc sunt cele care mă îngrijorează. Un copil care ascultă muzică rap, trap sau manele și ajunge să devină influențat și să aibă un risc crescut de consum de tutun, alcool și droguri, tocmai pentru că ani de zile a ascultat acest tip de muzică, un copil care își alege prieteni cu aceleași preferințe, un copil care nu respectă regulile sociale din copilărie și care, în timp, are riscul să nu respecte autoritatea statului (poliția), să comită infracțiuni și să considere că dreptatea se face prin violență; despre acest tip de influențe vorbesc”. Citește și: De ce ajung unii adolescenți la violență extremă, conform specialiștilor Ce ar trebui să urmărească, de fapt, părinții Într-o lume în care totul se ascultă și se consumă rapid, primul instinct al unui părinte care vrea să își protejeze copilul este să controleze playlistul cu aceeași rigurozitate cu care o face în cazul conținutului video. Doar că lucrurile sunt mai profunde de atât, iar soluția este mai complexă. „Părinților le-aș recomanda să fie atenți mai degrabă la aspectele psihologice, emoționale și sociale ale dezvoltării copiilor lor. Muzica, la o anumită vârstă, poate reprezenta o etapă de tranzit, artiștii iubiți astăzi pot fi uitați mâine, ceea ce este absolut normal în etapele copilăriei și adolescenței. Însă, în alte situații, muzica reprezintă doar un pas spre alte comportamente, atitudini și interese necorespunzătoare”, a concluzionat psihologul Mihai Copăceanu. Citește și: Ecranele, folosite pentru a liniști bebelușii agitați, pot avea efecte pe termen lung asupra creierului, arată un studiu Distribuie articolul pe: