Pe lângă impactul fizic, există și un efect neurologic important. foto: freepik.com Mersul pe jos este una dintre cele mai accesibile și practicate forme de mișcare din lume. Conform analizelor internaționale privind participarea la activități sportive, în patru din șase regiuni globale – inclusiv în America – mersul pe jos ocupă primul loc în preferințele adulților. Dar dincolo de faptul că ne ridicăm de la birou și facem câțiva pași, ce procese au loc în organism? Contribuie mersul la creșterea masei musculare, la arderea grăsimilor sau la ambele? Ce se întâmplă în corp când mergem? Din punct de vedere fiziologic, mersul este o activitate complexă, care implică întregul organism. Profesorul Brian Carson, fiziolog la Universitatea din Limerick și cercetător-șef la Whole Supp, explică faptul că în timpul mersului mușchii sunt activați pentru a produce deplasarea corpului, ceea ce determină o creștere a consumului energetic. Automat, cresc și cerințele metabolice asupra mușchilor și asupra sistemelor care îi susțin. Respirația devine mai rapidă pentru a furniza oxigen suplimentar fibrelor musculare implicate în efort. Totuși, deoarece mersul are, în general, o intensitate moderată și constantă, rareori duce la senzația de lipsă de aer – cu excepția situațiilor în care ritmul este accelerat sau traseul include urcări. În timp ce ne deplasăm, creierul procesează permanent informații din mediul înconjurător și coordonează secvențele musculare necesare pentru o mișcare fluidă. Această activitate stimulează sistemul nervos și contribuie la îmbunătățirea funcțiilor cognitive. Un studiu realizat în 2014 la Stanford University a arătat că mersul pe jos crește semnificativ creativitatea – participanții au înregistrat o îmbunătățire de aproximativ 81% la testele de gândire divergentă comparativ cu perioadele de stat jos. Plimbările în aer liber au generat cele mai bune rezultate. Energie, stres și sănătatea creierului Pe durata mersului, organismul utilizează rezervele energetice disponibile – glicogenul din ficat și mușchi, dar și țesutul adipos – pentru a susține efortul. În același timp, dacă ritmul este confortabil, se activează sistemul nervos parasimpatic, responsabil pentru relaxare și recuperare. Acest lucru duce la scăderea nivelului de cortizol, hormonul asociat stresului, explicând de ce o plimbare poate avea efect calmant. Beneficiile nu se opresc aici. Un studiu din 2011, realizat pe 120 de adulți vârstnici, a arătat că exercițiile aerobe regulate, inclusiv mersul, pot mări volumul hipocampului – regiune esențială pentru memorie – și cresc nivelul BDNF (factor neurotrofic derivat din creier). Acesta funcționează ca un „fertilizator” pentru neuroni, sprijinind dezvoltarea, consolidarea și comunicarea eficientă a celulelor nervoase. În plus, simplul fapt că ne ridicăm și întrerupem perioadele lungi de sedentarism aduce beneficii semnificative sănătății metabolice și cardiovasculare. Mersul pe jos dezvoltă mușchi? Contrar mitului conform căruia orice formă de cardio „consumă” masa musculară, mersul nu distruge mușchii – însă nici nu este suficient de intens pentru a stimula creșteri semnificative ale volumului muscular. Studiile arată că reducerea drastică a numărului de pași (sub 1.500 pe zi) poate duce la scăderea sintezei proteinelor musculare și la diminuarea masei slabe, în special la nivelul picioarelor. Așadar, mișcarea regulată ajută la menținerea masei musculare existente. Pentru un efect mai pronunțat, mersul poate fi combinat cu antrenamente de rezistență. De asemenea, o variantă mai intensă – rucking-ul (mersul cu rucsac sau vestă încărcată cu greutăți) – crește solicitarea asupra trunchiului și membrelor inferioare și ridică frecvența cardiacă, oferind un stimul suplimentar. Mersul și arderea grăsimilor Impactul asupra compoziției corporale este mai evident în ceea ce privește arderea grăsimilor. Mersul se încadrează în categoria activităților cardiovasculare de intensitate scăzută, desfășurate în regim constant (LISS). În această zonă de efort, organismul utilizează într-o proporție mai mare grăsimile drept sursă de energie. Intensitatea contează: viteza, înclinația și durata influențează semnificativ rezultatele. Studiile asupra mersului cu greutate suplimentară au arătat reduceri ale masei grase și ale greutății corporale. Cu cât efortul este mai susținut și mai consecvent, cu atât efectele sunt mai vizibile. În timpul mersului sunt activați mușchi importanți precum cvadricepșii, ischiogambierii, fesierii, gambele, dar și musculatura abdominală și brațele – ceea ce contribuie la un consum energetic global mai ridicat. Merită să mergem zilnic? Categoric da. Mersul pe jos poate fi considerat fundamentul activității fizice zilnice. Este un efort predominant aerob, situat în așa-numita „Zona 2” de antrenament – eficient pentru sănătatea cardiovasculară și metabolică. Totuși, pentru o dezvoltare fizică echilibrată, este recomandat să includem și: Forță – antrenamente cu greutăți sau exerciții de rezistență; Rezistență cardiovasculară mai intensă – activități care cresc mai mult ritmul cardiac; Suplețe și mobilitate – exerciții de stretching și flexibilitate. În concluzie, mersul pe jos nu este un „truc” miraculos pentru fitness, ci o formă naturală și esențială de mișcare. Susține sănătatea fizică și mentală, ajută la menținerea masei musculare și favorizează arderea grăsimilor – mai ales dacă este practicat consecvent și, ideal, combinat cu alte tipuri de antrenament. Sursa: gq.com Distribuie articolul pe: