Locuiești lângă o șosea aglomerată? Cercetătorii avertizează asupra unui posibil risc pentru sănătatea creierului

Tot mai multe cercetări sugerează că mediul în care trăim poate avea un impact important asupra sănătății creierului. Un studiu de amploare arată că persoanele care locuiesc în apropierea arterelor cu trafic intens ar putea fi mai predispuse la dezvoltarea bolii Parkinson, din cauza expunerii constante la poluarea fonică.

Zgomotul traficului ar putea afecta sănătatea creierului și crește riscul de Parkinson

Analiza, publicată în revista JAMA Neurology, a inclus peste trei milioane de locuitori ai Danemarcei, cu vârsta de peste 40 de ani, urmăriți în perioada 2000-2017. La începutul studiului, niciunul dintre participanți nu fusese diagnosticat cu boala Parkinson, iar cercetătorii au evaluat modul în care zgomotul din zona de domiciliu a influențat riscul de apariție a bolii.

Traficul intens și riscul de Parkinson

Rezultatele au evidențiat o asociere între nivelul ridicat de zgomot și riscul de îmbolnăvire. Astfel, pentru fiecare creștere cu 11 decibeli a zgomotului în partea cea mai expusă a locuinței, probabilitatea apariției bolii Parkinson a crescut cu aproximativ 3%.

De asemenea, oamenii de știință au analizat nivelul de zgomot din partea cea mai liniștită a locuinței. Potrivit datelor citate de Euronews, fiecare majorare cu 9 decibeli în această zonă a fost asociată cu o creștere de 4% a riscului de a dezvolta boala.

Autorii cercetării susțin că existența unei camere sau a unei fațade mai puțin expuse la zgomot, unde nivelul sonor este cu minimum 10 decibeli mai redus decât în restul locuinței, poate reprezenta un factor de protecție.

„O astfel de latură mai liniștită, unde nivelul de zgomot este cu cel puțin 10 dB mai scăzut decât în alte zone ale locuinței, poate funcționa ca o barieră protectoare”, au explicat autorii studiului.

În lipsa unui astfel de spațiu, locatarii sunt expuși permanent la zgomot, inclusiv în timpul nopții, ceea ce poate amplifica efectele negative asupra organismului.

De ce poate fi zgomotul periculos pentru creier

Specialiștii explică faptul că expunerea pe termen lung la zgomot perturbă calitatea somnului, un element esențial pentru refacerea și funcționarea normală a creierului. În același timp, organismul rămâne într-o stare continuă de stres, ceea ce poate favoriza apariția unor procese inflamatorii.

Cercetările indică faptul că poluarea fonică poate declanșa neuroinflamație și stres oxidativ în anumite regiuni ale creierului, în special în cele implicate în producerea dopaminei – substanță indispensabilă pentru coordonarea mișcărilor. Distrugerea progresivă a acestor neuroni reprezintă una dintre caracteristicile principale ale bolii Parkinson.

Citește și: Medicul lui Joe Biden va fi interogat de Congres în legătură cu „declinul cognitiv” al fostului președinte SUA. Are Parkinson?

În prezent, Parkinson este a doua cea mai răspândită boală neurodegenerativă la nivel mondial, fiind diagnosticată la peste 11 milioane de persoane. Estimările specialiștilor arată că numărul cazurilor ar putea crește semnificativ în următoarele decenii, pe măsură ce populația îmbătrânește.

Specialiștii cer măsuri pentru limitarea poluării fonice

Fernando Alonso Frech, neurolog și cercetător la Centrul de Neuroștiințe Comprehensive HM CINAC, care nu a participat la realizarea studiului, consideră că reducerea expunerii la factorii de mediu nocivi trebuie să devină o prioritate.

„Identificarea factorilor de mediu modificabili este o prioritate de sănătate publică”, a declarat specialistul.

Acesta a atras atenția că milioane de oameni sunt expuși zilnic zgomotului produs de trafic, iar efectele cumulative asupra sănătății pot deveni importante la nivelul întregii populații.

„Aceste concluzii întăresc importanța politicilor care vizează reducerea poluării fonice urbane prin măsuri precum planificarea urbană, barierele fonice sau optimizarea designului rezidențial”, a adăugat neurologul.

Cum se manifestă boala Parkinson

Boala Parkinson nu se manifestă la fel în cazul tuturor pacienților, motiv pentru care diagnosticul poate fi întârziat sau confundat cu alte afecțiuni neurologice. Medicii au descris peste 40 de simptome asociate acestei boli, care nu afectează doar mișcarea, ci și numeroase alte funcții ale organismului.

Manifestările sunt împărțite în două categorii.

Simptomele motorii includ tremorul de repaus, rigiditatea musculară, încetinirea mișcărilor, dificultățile de mers, pierderea echilibrului și problemele de coordonare.

Citește și: O legătură între intestin și creier ar putea influența apariția și evoluția bolii Parkinson, conform studiilor

Simptomele non-motorii pot apărea chiar cu ani înainte de tulburările de mișcare și includ pierderea mirosului, tulburările de somn, constipația, depresia, anxietatea, oboseala accentuată, dificultățile de concentrare și modificările cognitive.

Medicii subliniază că recunoașterea timpurie a acestor simptome și prezentarea la un consult neurologic pot contribui la stabilirea rapidă a diagnosticului și la inițierea tratamentului, ceea ce poate încetini evoluția bolii și îmbunătăți calitatea vieții pacientului.