Dieta sănătoasă pentru planetă ar putea salva 15 milioane de vieți pe an, arată un studiu. Ce trebuie să mâncăm?

Dieta sănătoasă pentru planetă ar putea salva 15 milioane de vieți pe an, arată un studiu de referință. Cercetătorii afirmă că o trecere la o dietă globală predominant vegetală și flexibilă ar putea reduce decesele premature, inegalitatea și distrugerea mediului. Schimbarea modului în care ne alimentăm ar putea ajuta planeta să evite o catastrofă climatică, potrivit The Independent.

Comisia EAT-Lancet 2025, alcătuită din experți internaționali în nutriție, știința climei, economie și politici publice, avertizează că producția și consumul de alimente reprezintă în prezent una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea umană și a planetei.

Dieta sănătoasă pentru planetă

Totuși, raportul concluzionează că o tranziție către o dietă globală predominant vegetală și flexibilă ar putea reduce semnificativ decesele premature, ar diminua inegalitățile și ar limita distrugerea mediului.

Rezultatele arată că urmarea așa-numitei „diete pentru sănătatea planetei” – bazată pe cereale, fructe, legume, nuci și leguminoase, cu cantități moderate de lactate, pește și carne de pasăre, dar cu un consum minim de carne roșie și procesată – ar putea reduce riscul de deces prematur cu 27%.

Adoptarea unei astfel de diete la nivel global ar preveni aproximativ 15 milioane de decese timpurii în fiecare an și ar diminua incidența bolilor cronice precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, cancerul și afecțiunile neurodegenerative.

„Sistemele alimentare sunt o cauză majoră a multor crize cu care ne confruntăm astăzi, dar și cheia pentru a le soluționa”, a declarat Shakuntala Haraksingh Thilsted, copreședintă a comisiei și director pentru nutriție, sănătate și securitate alimentară la Grupul Consultativ pentru Cercetare Agricolă Internațională.

„Dovezile prezentate în raportul nostru sunt clare: lumea trebuie să acționeze curajos și echitabil pentru a asigura îmbunătățiri sustenabile. Deciziile pe care le luăm astăzi vor determina sănătatea oamenilor și a planetei pentru generațiile viitoare.”

Criza sistemului alimentar global

Sistemul alimentar mondial generează aproximativ 30% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și este principala cauză a depășirii limitelor planetare, inclusiv a pierderii biodiversității, epuizării resurselor de apă dulce, schimbărilor în utilizarea terenurilor și poluării cu nutrienți.

Deși la nivel global se produc suficiente calorii pentru a hrăni toată populația, 3,7 miliarde de oameni nu au acces sigur la hrană sănătoasă, un mediu curat sau un venit decent.

Comisia avertizează că această criză de inechitate și degradare a mediului subminează sănătatea umană și reziliența planetei.

Dietele bogaților lumii pun presiune ecologică

Dietele celor mai bogați 30% dintre locuitorii lumii sunt responsabile pentru aproximativ 70% din presiunea ecologică globală exercitată de sistemele alimentare, în timp ce aproape jumătate din populația planetei nu își poate permite o dietă sănătoasă.

Milioane de copii continuă să lucreze în agricultură, iar 32% dintre muncitorii din industria alimentară câștigă sub salariul minim, adesea în condiții nesigure.

„Echitatea și justiția nu sunt opționale – ele sunt condiții prealabile pentru sisteme alimentare reziliente și durabile”, a declarat Christina Hicks, profesoară de științe sociale la Universitatea Lancaster. „Fără a aborda inegalitățile adânc înrădăcinate din sistemele alimentare actuale, nicio transformare nu va fi completă sau durabilă.”

Ce presupune dieta propusă

Dieta recomandată de comisie nu este complet vegană, ci preponderent vegetală și flexibilă. Aceasta include:

• aproximativ 150 g de cereale integrale pe zi,
• 500 g de fructe și legume,
• 25 g de nuci,
• 75 g de leguminoase.

Aceste alimente de bază pot fi completate cu cantități moderate de produse de origine animală:

• până la 200 g de carne roșie pe săptămână,
• 400 g de carne de pasăre,
• 700 g de pește,
• 3–4 ouă pe săptămână.

Dieta permite și o porție zilnică de lactate – până la 500 g de lapte, iaurt sau brânză – dar limitează consumul de zahăr adăugat, grăsimi saturate și sare.

„Dieta pentru sănătatea planetei nu este un model universal rigid”, explică Walter C. Willett, copreședinte al comisiei și profesor de epidemiologie și nutriție la Școala de Sănătate Publică Harvard T.H. Chan. „Ea permite diversitate culturală și preferințe individuale, oferind flexibilitate în cadrul unor orientări clare, pentru a obține rezultate optime în materie de sănătate și sustenabilitate la nivel global.”

Costuri, beneficii și recomandări

Comisia estimează că sistemele alimentare actuale generează costuri ascunse de aproximativ 15 trilioane de dolari anual, prin povara asupra sănătății publice și distrugerea mediului.

Transformarea producției și a dietelor ar necesita investiții anuale între 200 și 500 de miliarde de dolari, dar ar aduce beneficii de peste 5 trilioane de dolari pe an – prin reducerea cheltuielilor medicale, creșterea productivității și diminuarea daunelor ecologice.

Printre măsurile recomandate se numără:

• taxarea alimentelor nesănătoase și subvenționarea fructelor și legumelor,
• sprijinirea agriculturii bazate pe leguminoase, cereale și nuci,
• îmbunătățirea programelor de mese școlare pentru a promova diete sănătoase și durabile.

„Transformarea sistemelor alimentare este o provocare socială și de mediu uriașă, dar este o condiție esențială pentru a ne putea întoarce la un climat stabil și o planetă sănătoasă”, a declarat Johan Rockström, copreședinte al comisiei și director al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.

„Modul în care producem și consumăm alimente influențează aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem, solul care ne hrănește culturile și sănătatea comunităților. Abordarea acestor probleme interconectate necesită acțiune globală coordonată.”

O revoluție alimentară globală

Comisia avertizează că sistemele alimentare sunt principala cauză a depășirii a cinci dintre cele nouă limite planetare. Totuși, subliniază că metodele de producție sustenabilă, precum agricultura regenerativă, reducerea la jumătate a risipei alimentare și oprirea defrișărilor pentru agricultură, ar putea restabili sănătatea planetei și ar asigura hrana pentru 9,6 miliarde de oameni până în 2050.

„Toată lumea are un rol de jucat în remodelarea sistemelor alimentare”, au scris Richard Horton, redactor-șef al revistei The Lancet, și Tamara Lucas, redactor consultativ. „Acum că avem dovezile științifice, este responsabilitatea noastră colectivă să acționăm pentru a salva și repara sistemele planetei, înainte să fie prea târziu. Răsplata acestei revoluții alimentare va fi o lume echilibrată și o hrană sănătoasă, echitabilă și delicioasă pentru toți.”

Citește și: Ce este dieta Okinawa și cine o poate ține?