Scopul principal a fost observarea modului în care diferite modele alimentare pot influența procesul de îmbătrânire într-un timp scurt. Foto: AI Un studiu realizat de cercetători australieni sugerează că alimentația zilnică poate influența mult mai profund organismul decât se credea până acum. Potrivit concluziilor obținute de specialiștii de la Universitatea din Sydney, anumite tipuri de diete nu doar că sprijină sănătatea generală, ci pot contribui inclusiv la reducerea ritmului de îmbătrânire biologică. Rezultatele cercetării au atras atenția comunității științifice deoarece participanții au prezentat modificări măsurabile într-o perioadă relativ scurtă — doar o lună. Alimentația și legătura directă cu procesul de îmbătrânire Importanța alimentației pentru sănătate este bine cunoscută, însă stilul de viață modern a dus la creșterea consumului de produse ultraprocesate, bogate în zahăr, grăsimi nesănătoase și aditivi. Acest tip de alimentație este asociat frecvent cu apariția unor afecțiuni cronice precum: diabetul de tip II bolile cardiovasculare obezitatea anumite forme de cancer În acest context, oamenii de știință au încercat să afle dacă schimbarea modului de alimentație poate influența nu doar starea generală de sănătate, ci și vârsta biologică a organismului. Studiul realizat de cercetătorii australieni Cercetarea, publicată în revista științifică Aging Cell, a fost coordonată de specialiști ai Universității din Sydney și ai Centrului Charles Perkins. Proiectul a analizat impactul mai multor tipuri de diete asupra persoanelor în vârstă. La studiu au participat 104 persoane cu vârste între 65 și 75 de ani. Toți participanții erau nefumători, fără boli cronice grave și aveau o greutate normală sau un ușor exces ponderal. Cercetătorii au exclus persoanele cu diabet, afecțiuni cardiovasculare severe, boli hepatice sau renale și intoleranțe alimentare majore. Scopul principal a fost observarea modului în care diferite modele alimentare pot influența procesul de îmbătrânire într-un timp scurt. Patru tipuri de alimentație analizate Participanții au fost împărțiți în patru grupuri, fiecare urmând un regim alimentar diferit. Toate dietele au fost considerate echilibrate și sănătoase, fără fast-food, produse ultraprocesate sau excese alimentare. Două dintre diete au fost omnivore, incluzând atât alimente de origine vegetală, cât și animală în proporții apropiate. Celelalte două au fost semi-vegetariene, cu predominanță a proteinelor vegetale. De asemenea, cercetătorii au comparat: diete bogate în carbohidrați sănătoși și sărace în grăsimi diete cu aport mai ridicat de grăsimi sănătoase și mai puțini carbohidrați Toate variantele alimentare aveau un aport proteic asemănător, reprezentând aproximativ 14% din totalul caloriilor consumate zilnic. Cum au măsurat specialiștii efectele asupra organismului Pentru a evalua rezultatele, cercetătorii au folosit biomarkeri biologici — indicatori măsurabili care reflectă starea generală a organismului și ritmul proceselor de îmbătrânire. Acești biomarkeri pot include: valori din sânge markeri inflamatori parametri metabolici modificări celulare și genetice Prin analiza acestora, oamenii de știință au estimat vârsta biologică a participanților și au observat dacă organismul prezenta semne de întinerire sau de încetinire a degradării asociate înaintării în vârstă. Dietele care au avut cele mai bune rezultate Concluziile studiului au arătat că trei dintre cele patru regimuri alimentare au produs efecte pozitive asupra vârstei biologice. Cele mai bune rezultate au fost observate în cazul: dietei omnivore bogate în carbohidrați sănătoși dietei semi-vegetariene bogate în carbohidrați dietei semi-vegetariene cu grăsimi sănătoase În schimb, dieta omnivoră bogată în grăsimi nu a produs schimbări importante în ceea ce privește procesul de îmbătrânire. Regimul alimentar considerat cel mai eficient Dintre toate variantele analizate, dieta omnivoră cu aport mare de carbohidrați complecși și alimente vegetale a oferit cele mai evidente efecte asupra întineririi biologice. Structura aproximativă a acestei diete a fost: 14% proteine 28% grăsimi 53% carbohidrați sănătoși Specialiștii au observat că mesele bazate pe carbohidrați complecși, fibre și grăsimi bune pot avea un impact favorabil asupra sănătății metabolice și asupra markerilor biologici ai îmbătrânirii. Ce alimente sunt recomandate în acest tip de dietă Carbohidrați considerați benefici: ovăz quinoa hrișcă pâine integrală orez brun linte năut fasole mazăre cartofi dulci dovleac sfeclă roșie fructe de pădure mere portocale banane Specialiștii recomandă evitarea carbohidraților rafinați și a zahărului adăugat din produse ultraprocesate, băuturi carbogazoase și produse de patiserie industrială. Surse importante de grăsimi sănătoase Grăsimile considerate benefice în cadrul studiului provin în principal din: ulei de măsline migdale nuci semințe de chia semințe de in susan floarea-soarelui pește gras precum somonul, sardinele, macroul sau heringul Aceste alimente sunt bogate în acizi grași esențiali și compuși antiinflamatori care pot susține sănătatea cardiovasculară și funcționarea optimă a organismului. foto: pixabay.com Concluziile cercetătorilor Rezultatele studiului sugerează că modificările alimentare pot produce efecte rapide asupra sănătății și asupra modului în care organismul îmbătrânește din punct de vedere biologic. Totuși, cercetătorii subliniază că sunt necesare studii mai ample și perioade mai lungi de monitorizare pentru a confirma dacă aceste efecte se mențin în timp și dacă reduc efectiv riscul bolilor asociate înaintării în vârstă. Chiar și așa, concluziile obținute până acum întăresc ideea că o alimentație echilibrată, bazată pe produse naturale și cât mai puțin procesate, poate avea un rol important nu doar în menținerea sănătății, ci și în susținerea longevității. Citește și: Dieta numărul 1 pentru gestionarea kilogramelor acumulate la menopauză, potrivit științei Distribuie articolul pe: