Dieta bogată în grăsimi care ar putea proteja creierul îmbătrânit de boala Alzheimer. Ce au descoperit cercetătorii

O analiză amplă a studiilor publicate în ultimii 15 ani sugerează că dieta ketogenică, cunoscută și sub numele de dietă keto, ar putea încetini procesul de îmbătrânire a creierului și ar putea oferi protecție împotriva unor boli neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson, scleroza multiplă sau scleroza laterală amiotrofică (ALS).

Cercetătorii spun că acest regim alimentar bogat în grăsimi și foarte sărac în carbohidrați poate îmbunătăți modul în care creierul își obține energia, o problemă care apare frecvent în cazul persoanelor afectate de afecțiuni neurologice degenerative.

Cum funcționează dieta ketogenică

Dieta keto presupune reducerea drastică a consumului de carbohidrați, ceea ce determină organismul să intre într-o stare metabolică numită „cetoză nutrițională”. În lipsa glucozei provenite din carbohidrați, organismul începe să ardă grăsimile pentru a produce energie. În acest proces, ficatul generează molecule numite cetone, care devin principala sursă de combustibil pentru organism și, mai ales, pentru creier.

Acesta este și motivul pentru care multe persoane care urmează dieta ketogenică pierd în greutate.

Pe lângă utilizarea sa populară pentru slăbit, dieta ketogenică este prescrisă de ani de zile și în anumite situații medicale, în special pentru tratarea unor forme severe de epilepsie la copii. Cu toate acestea, mecanismele exacte prin care ar putea proteja creierul nu sunt încă pe deplin înțelese.

Dieta keto ar putea proteja creierul de Alzheimer

În cadrul noii revizuiri științifice, specialiștii au analizat cercetări publicate în ultimii 15 ani pentru a evalua dacă dieta ketogenică poate contribui la prevenirea sau încetinirea bolilor neurodegenerative. Concluziile sugerează că acest regim alimentar ar putea reprezenta o strategie promițătoare pentru protejarea sănătății creierului, deoarece ajută organismul să utilizeze mai eficient energia.

În mod normal, celulele folosesc glucoza drept combustibil principal, potrivit The Independent. Însă la persoanele care dezvoltă boli precum Alzheimer sau Parkinson, creierul întâmpină dificultăți în utilizarea eficientă a acestei surse de energie.

Dieta ketogenică oferă o alternativă prin producerea cetonelor, care pot alimenta creierul chiar și atunci când metabolismul glucozei este afectat.

Beneficii pentru persoanele cu Alzheimer și Parkinson

Autorii analizei susțin că cetonele ar putea asigura energia necesară funcționării creierului și ar putea reduce unele dintre procesele biologice asociate cu degenerarea neuronală. Mai multe studii incluse în analiză au arătat că dieta ketogenică poate reduce și numărul anumitor bacterii intestinale asociate inflamației.

Inflamația cronică și disfuncția mitocondriilor — structurile celulare responsabile de producerea energiei — sunt considerate factori-cheie în apariția bolilor neurodegenerative. Atunci când mitocondriile nu mai funcționează corect, se acumulează molecule nocive, apar procese inflamatorii și, în timp, celulele nervoase încep să moară.

Potrivit cercetătorilor, dieta ketogenică ar putea activa mecanismele naturale prin care organismul elimină celulele deteriorate și ar putea reduce acumularea proteinelor toxice asociate cu declinul cognitiv.

În unele studii, pacienții cu Alzheimer și Parkinson au raportat îmbunătățiri ale memoriei, nivelului de energie și calității vieții, fără efecte adverse semnificative.

Dieta keto este promițătoare

Autorii studiului, publicat în revista științifică Translational Neurodegeneration, afirmă că dieta ketogenică influențează mai multe mecanisme biologice esențiale pentru sănătatea creierului.

„Capacitatea sa de a influența căi biologice critice, inclusiv funcția mitocondrială, stresul oxidativ, procesele neuroinflamatorii și bioenergetica celulară, poziționează dieta ketogenică drept o abordare non-farmacologică importantă”, au explicat cercetătorii.

Cu alte cuvinte, dieta ar putea deveni un instrument complementar tratamentelor medicale, ajutând la menținerea funcțiilor cerebrale pe termen lung.

Citește și: Rutina de două minute care ar putea ține la distanță boala Alzheimer

Există și dezavantaje ale dietei keto

Deși rezultatele sunt încurajatoare, specialiștii atrag atenția că dieta ketogenică nu este ușor de urmat, în special pentru persoanele în vârstă. Restricțiile alimentare severe pot reprezenta o provocare, iar unele persoane pot experimenta efecte secundare precum:

• dureri de cap;
• oboseală;
• greață;
• amețeli.

Specialiștii recomandă ca orice persoană care ia în calcul adoptarea unei diete keto să discute mai întâi cu medicul de familie sau cu un dietetician.

Sunt necesare mai multe cercetări

Autorii subliniază că sunt necesare studii pe termen lung pentru a evalua mai bine siguranța și eficiența dietei ketogenice în practica medicală. În viitor, cercetătorii speră să poată personaliza acest tip de alimentație în funcție de profilul genetic și metabolic al fiecărui pacient.

„Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe personalizarea dietei ketogenice prin profilare genetică și metabolică avansată, pentru a identifica pacienții care au cele mai mari șanse să beneficieze de această intervenție”, au scris autorii.

Ei consideră că noile tehnologii, inclusiv dispozitivele purtabile capabile să monitorizeze biomarkerii organismului, ar putea ajuta la urmărirea rezultatelor și la creșterea aderenței la tratament.

Analiza sugerează că dieta ketogenică ar putea deveni o armă importantă în lupta împotriva bolilor neurodegenerative, oferind creierului o sursă alternativă de energie și contribuind la reducerea inflamației și a proceselor care duc la moartea neuronilor. Totuși, experții avertizează că dovezile actuale nu sunt încă suficiente pentru a recomanda dieta keto ca tratament standard pentru Alzheimer sau Parkinson. Sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma beneficiile observate până acum și pentru a stabili care pacienți ar putea profita cel mai mult de această abordare nutrițională.

Citește și: Scobitul în nas, asociat de cercetători cu un posibil risc pentru creier. Legătura analizată între bacterii și Alzheimer