De ce unii oameni fac răceli severe, iar alții abia le simt?

De ce reacționează atât de diferit oamenii la o simplă răceală? Pentru unii, simptomele sunt ușoare sau aproape inexistente, în timp ce alții ajung să se confrunte cu episoade severe, uneori chiar periculoase. Răspunsul nu ține atât de virus, cât de modul în care organismul fiecăruia reacționează.

De ce unii oameni fac răceli severe, iar alții abia le simt?

În prezent, oamenii de știință cunosc peste 170 de tipuri de rinovirusuri – principalii agenți responsabili pentru răceala comună. Acestea circulă constant în mediul înconjurător și colonizează frecvent căile nazale. De cele mai multe ori, infecția provoacă simptome banale, precum secreții nazale abundente, însă există și situații în care trece aproape neobservată.

Totuși, pentru anumite persoane, efectele pot fi mult mai serioase. De-a lungul ultimelor decenii, cercetările au arătat că rinovirusurile sunt implicate în numeroase crize de astm bronșic și reprezintă un factor declanșator major pentru agravarea boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). În aceste cazuri, infecția poate duce la dificultăți respiratorii severe și tuse persistentă, care necesită intervenție medicală.

Specialiștii au observat că diferențele de severitate nu sunt determinate de agresivitatea virusului, ci mai degrabă de reacția sistemului imunitar. Cercetătorul Aran Singanayagam subliniază că aceeași cantitate de virus poate produce efecte complet diferite: o persoană sănătoasă poate avea simptome minime, în timp ce un pacient cu afecțiuni respiratorii va reacționa mult mai intens.

Pentru a înțelege mai bine mecanismul, cercetătorii au studiat celule nazale crescute în laborator, pe care le-au infectat cu rinovirus. Rezultatele, publicate într-o revistă științifică, au evidențiat rolul crucial al primei linii de apărare a organismului.

Atunci când aceasta funcționează corect, doar un număr foarte mic de celule – aproximativ 1% – ajung să fie infectate. În același timp, aceste celule trimit semnale de alarmă sub formă de interferoni, care avertizează restul țesutului și declanșează mecanisme antivirale, limitând răspândirea virusului.

Rolul decisiv al sistemului imunitar

Problemele apar atunci când acest semnal de avertizare întârzie sau este blocat. În experimentele conduse de Ellen Foxman, atunci când reacția inițială a fost inhibată, virusul s-a răspândit mult mai ușor. Celulele au început să producă cantități mari de mucus și să declanșeze procese inflamatorii intense – exact tabloul observat la persoanele cu răceli severe sau la pacienții cu astm ori BPOC.

Chiar și o întârziere de aproximativ 24 de ore poate face o diferență majoră, permițând virusului să își crească semnificativ numărul înainte ca sistemul imunitar să intervină eficient. Cercetătorul Nathan Bartlett explică faptul că, în cazul persoanelor cu inflamații cronice ale căilor respiratorii, celulele devin mai puțin sensibile la semnalele de infecție, reacționând mai greu.

Citește și: De ce supa de pui e un remediu bun pentru răceală?

Această reacție întârziată duce la o luptă mult mai dificilă pentru organism: în loc să elimine rapid un număr mic de virusuri, sistemul imunitar trebuie să combată o infecție deja extinsă, ceea ce amplifică simptomele și riscurile.

Deși studiile realizate în laborator nu includ toate componentele sistemului imunitar uman, ele oferă indicii importante despre modul în care se declanșează reacțiile severe. Aceste descoperiri ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente care să susțină răspunsul imun în faza incipientă a infecției, prevenind complicațiile.

În același timp, cercetătorii iau în calcul și ideea unor vaccinuri cu spectru larg, capabile să ofere protecție împotriva mai multor tipuri de virusuri respiratorii. Având în vedere cât de frecvent ne confruntăm cu rinovirusurile, un astfel de vaccin ar putea avea un impact semnificativ, mai ales pentru persoanele vulnerabile.

Sursa: time.com