Țânțarii sunt atrași de o combinație de factori: miros corporal, dioxid de carbon, temperatura pielii și chiar grupa de sânge. foto: freepik Țânțarii par uneori să aibă preferințe clare — în timp ce unii scapă aproape nevătămați, alții sunt ciupiți fără milă. Dacă te numeri printre „favoriții” acestor insecte enervante, e posibil ca explicația să fie mai complexă decât ai crede. Ce îi atrage pe țânțari cel mai mult Țânțarii sunt atrași de o combinație de factori: miros corporal, dioxid de carbon, temperatura pielii și chiar grupa de sânge. Persoanele care elimină mai mult CO₂ atunci când respiră (precum cei care fac sport sau femeile însărcinate) sunt mai ușor detectate de insecte. Grupa de sânge 0, de exemplu, pare a fi preferată în comparație cu A sau B. Transpirația conține acid lactic, amoniac și alți compuși care pot atrage țânțarii, mai ales dacă sunt combinați cu bacteriile de pe piele. Și, da, mirosul parfumat sau produsele cosmetice florale pot contribui și ele la atracție. Transpirația conține acid lactic, amoniac și alți compuși care pot atrage țânțarii, mai ales dacă sunt combinați cu bacteriile de pe piele Ce alimente îi atrag sau îi țin departe Chiar și dieta poate influența cât de atrăgător ești pentru țânțari. De exemplu: Alcoolul – în special berea – a fost asociat cu un risc crescut de a fi mușcat, posibil pentru că modifică mirosul corporal și temperatura pielii. Alimente bogate în potasiu și sare, precum bananele sau chipsurile, pot duce la eliminarea prin piele a unor compuși atrăgători pentru țânțari. Pe de altă parte, anumite alimente pot acționa ca un fel de „repelent intern”: Usturoiul – consumat regulat, poate schimba ușor mirosul pielii într-un mod neplăcut pentru țânțari. Oțetul de mere – se spune că ajută la menținerea unui pH al pielii mai puțin atrăgător pentru insecte. Alimente bogate în vitamina B1 (tiamină), cum ar fi semințele de floarea-soarelui, orezul brun sau leguminoasele, pot reduce atractivitatea pielii pentru țânțari, deși dovezile științifice sunt încă neconcludente. Citește și: Cât de periculoase sunt înțepăturile de țânțari. Atenție la virusul West Nile Cum îi ții departe Pe lângă dietă, iată câteva metode simple pentru a reduce riscul de a fi ciupit: Poartă haine deschise la culoare – țânțarii sunt mai atrași de culorile închise. Folosește plase de protecție și ventilatoare – țânțarii nu sunt buni zburători, așa că un curent de aer poate fi un obstacol eficient. Aplică repelente naturale – uleiurile esențiale de citronella, lavandă, eucalipt sau mentă pot ține țânțarii la distanță. În concluzie, dacă țânțarii te vânează mai des decât pe alții, e posibil să fie vorba de o combinație de factori biologici și de stil de viață. Acordă atenție alimentației, mirosului pielii și protecției externe – iar data viitoare când ieși la o seară de vară, poate vei fi tu cel care scapă neatins. Citește și: Alertă sanitară în Turcia: o bacterie periculoasă, identificată în apa mării. Risc major pentru turiști Ciupiturile de țânțari sunt periculoase? Pe timp de vară, țânțarii devin o prezență constantă, iar ciupiturile lor par, la prima vedere, doar o neplăcere minoră. Totuși, în spatele acestei aparente banalități se pot ascunde riscuri reale pentru sănătate. Țânțarii nu sunt doar insecte enervante – ei pot fi purtători ai unor boli grave. În anumite regiuni ale lumii, o simplă înțepătură de țânțar poate transmite boli precum malaria, dengue, virusul Zika, virusul West Nile sau chikungunya. În România, cele mai cunoscute riscuri asociate sunt infecțiile cu virusul West Nile, care pot afecta sistemul nervos și pot avea consecințe serioase, în special la persoanele vârstnice sau cu imunitate scăzută. Chiar și în absența unor boli, ciupiturile de țânțari pot provoca reacții alergice locale – roșeață, mâncărime intensă, umflături – iar în unele cazuri, se pot infecta dacă sunt scărpinate excesiv. Distribuie articolul pe: