Rușinea este o emoție comună, întâlnită frecvent în viața de zi cu zi. Aproape fiecare dintre noi a trăit, cel puțin o dată, acel moment în care obrajii ni s-au înroșit brusc, fără să putem controla situația. Această reacție este una automată și involuntară, fiind declanșată de emoții intense care activează sistemul nervos simpatic. Înroșirea feței este, de fapt, o reacție fiziologică normală, dar cu puternice implicații psihologice. Cum ia naștere rușinea? Rușinea este o emoție comună, întâlnită frecvent în viața de zi cu zi. Ea apare atunci când: am rănit pe cineva, intenționat sau nu; am greșit față de o persoană apropiată; nu am putut fi disponibili – fizic sau emoțional – pentru cineva care avea nevoie de noi. De cele mai multe ori, rădăcinile rușinii se regăsesc încă din copilărie. Mulți copii cresc într-un mediu în care părinții folosesc rușinea ca metodă de „educație”: prin pedepse aspre, prin amenințări sau chiar prin teama de abandon. Aceste experiențe pot deveni traume emoționale, care mai târziu se manifestă prin dificultăți de control emoțional și printr-o sensibilitate exagerată la situațiile sociale. Cine se înroșește mai ușor? Studiile și observațiile clinice arată că înroșirea feței este mai frecventă la: persoanele cu încredere de sine scăzută; cei care au o slabă stăpânire a emoțiilor; indivizii foarte sensibili la judecata celor din jur. Psihologul Ana Maria Rușizan explică faptul că îmbujorarea apare în special în momente tensionate – un examen, un interviu de angajare, o situație stânjenitoare sau chiar atunci când încercăm să ascundem o minciună. Pentru persoanele nesigure pe ele, simpla ieșire într-un context social poate declanșa această reacție. Citește și: De ce unele persoane nu se îngrașă, deși mănâncă foarte mult ”Atunci când suntem puşi în situaţii jenante sau avem emoţii, de exemplu, la un interviu de angajare sau la un examen cu toţii ne îmbujorăm. Atunci când minţim şi suntem conştienţi că nu este bine să facem acest lucru, obrajii roşii ne pot da de gol. Persoanele care au probleme de încredere se înroşesc însă şi în alte situaţii, cum ar fi o ieşire în public care pentru mulţi dintre noi nu este o problemă“, conform Adevărul. Pentru persoanele nesigure pe ele, simpla ieșire într-un context social poate declanșa această reacție Explicația medicală a înroșirii feței Din punct de vedere fiziologic, procesul este simplu: Un stimul emoțional intens (rușine, teamă, jenă, emoție puternică) activează sistemul nervos simpatic. Vasele de sânge de la nivelul feței se dilată. Crește fluxul de sânge local, ceea ce face ca pielea să capete o nuanță roșiatică. Este important de menționat că această reacție nu reprezintă o boală și, în mod obișnuit, nu necesită tratament medical. Când devine o problemă? Dacă înroșirea feței se repetă des și ajunge să afecteze calitatea vieții, poate fi un semn că este nevoie de ajutor specializat. În astfel de cazuri, psihoterapia este recomandată pentru învățarea unor tehnici de gestionare a emoțiilor. Psihoterapeutul Daniela Dumitru subliniază că situațiile din prezent pot reactiva brusc amintiri dureroase din copilărie, asociate cu rușinea sau cu umilința trăită atunci. Persoana se poate simți „defectă, vulnerabilă și neputincioasă”, încercând să ascundă aceste trăiri prin diferite mecanisme de protecție. De teama de a nu retrăi rușinea, mulți oameni aleg să își reprime nevoile autentice și să evite situațiile sociale, ceea ce, în timp, duce la un cerc vicios al rușinii și izolării. Distribuie articolul pe: