De ce ne-am obișnuit să mâncăm dimineața, la prânz și seara?

Micul dejun, prânzul și cina fac parte din rutina zilnică a multor oameni. Ne trezim și mâncăm ceva înainte de a pleca la serviciu, luăm masa în pauza de la mijlocul zilei, iar seara ne așezăm din nou la masă. Puțini se întreabă însă de unde vine acest program și dacă organismul are cu adevărat nevoie să mâncăm de trei ori pe zi.

Obiceiul nu a existat dintotdeauna în forma pe care o cunoaștem astăzi. De-a lungul timpului, oamenii și-au organizat mesele în funcție de muncă, de accesul la alimente și de felul în care era împărțită ziua. Transformările societății au schimbat treptat și orele la care oamenii mănâncă.

Astăzi, cercetătorii încearcă să afle dacă trei mese reprezintă cea mai bună variantă pentru sănătate sau dacă frecvența alimentației ar trebui adaptată în funcție de nevoile fiecărei persoane.

Cum mâncau oamenii înainte să existe programul modern al meselor

În trecut, nu exista o regulă universală care să stabilească orele pentru micul dejun, prânz și cină. Oamenii mâncau în funcție de activitățile zilnice, de resursele disponibile și de tradițiile comunității din care făceau parte.

În Europa medievală, de exemplu, două mese principale erau frecvente în anumite perioade și categorii sociale. Una dintre ele putea fi luată în jurul orei 11:00, iar organizarea meselor era diferită de cea din prezent. Micul dejun nu avea peste tot statutul unei mese obligatorii, iar prânzul nu era întotdeauna legat de o pauză fixă de la serviciu.

În plus, obiceiurile alimentare nu erau aceleași pentru toată lumea. Programul unei persoane care muncea la câmp putea fi diferit de cel al unui meșteșugar sau al unui membru al unei familii înstărite.

Hrana era strâns legată de ritmul vieții. Oamenii mâncau atunci când aveau nevoie de energie și când activitățile le permiteau să se oprească. Ideea că toată lumea trebuie să respecte același program alimentar s-a conturat treptat, odată cu schimbările economice și sociale.

Revoluția Industrială a schimbat felul în care luăm masa

Un moment important în istoria celor trei mese a fost Revoluția Industrială, începută în secolul al XVIII-lea și continuată în secolul al XIX-lea. Odată cu dezvoltarea fabricilor și extinderea muncii salariate, programul zilnic a devenit mai strict pentru tot mai mulți oameni.

Angajații trebuiau să ajungă la serviciu la anumite ore și să respecte pauze limitate. În aceste condiții, mesele au început să fie organizate în jurul programului de muncă.

Micul dejun era consumat înainte de plecare, prânzul trebuia să încapă în pauza de la mijlocul zilei, iar cina era lăsată pentru după terminarea activității. Acest sistem era practic și permitea împărțirea mai clară a timpului.

Treptat, programul alimentar s-a transformat într-un obicei social. Oamenii au început să considere firesc să mănânce la anumite ore, chiar dacă nevoile lor individuale nu erau întotdeauna identice.

Astfel, cele trei mese nu au apărut în urma unei decizii unice și nici nu au fost stabilite printr-o regulă valabilă pentru întreaga populație. Ele au devenit populare pe măsură ce viața de zi cu zi s-a organizat în jurul unui program mai previzibil.

Cum a devenit micul dejun o parte importantă a zilei

Micul dejun este considerat astăzi de multe persoane un început firesc al zilei. Totuși, importanța sa s-a schimbat de-a lungul istoriei.

În secolul al XIX-lea, unele mișcări care promovau sănătatea și alimentația simplă au contribuit la popularizarea unor preparate potrivite pentru dimineață. Printre numele cunoscute din această perioadă se numără medicul american John Harvey Kellogg, asociat cu dezvoltarea și promovarea cerealelor pentru micul dejun.

Produsele care puteau fi pregătite rapid au devenit tot mai atractive pentru familiile care aveau un program aglomerat. Cerealele, pâinea prăjită și alte alimente ușor de servit s-au integrat treptat în rutina de dimineață.

În deceniile următoare, publicitatea și dezvoltarea industriei alimentare au contribuit la consolidarea acestui obicei. Micul dejun a fost prezentat tot mai des ca o masă importantă, iar produsele destinate consumului de dimineață au ocupat un loc stabil în magazine.

Cu toate acestea, faptul că micul dejun a devenit o tradiție răspândită nu înseamnă că toți oamenii trebuie să mănânce imediat după trezire. Apetitul, programul și necesarul de energie diferă de la o persoană la alta.

Citește și: De ce mâncarea „plant-based” este percepută diferit. Legătura dintre carne, identitate și masculinitate

Este obligatoriu să avem trei mese în fiecare zi?

Din punct de vedere științific, nu există suficiente dovezi pentru a afirma că trei mese pe zi reprezintă varianta ideală pentru toți adulții.

O analiză publicată în 2024 în revista Food & Nutrition Research, realizată în cadrul cercetărilor pentru Recomandările Nordice de Nutriție, a evaluat mai multe studii despre frecvența meselor, gustări, omiterea micului dejun și postul intermitent.

Concluziile au arătat că rezultatele nu sunt suficient de clare pentru a stabili un singur program alimentar potrivit tuturor. Cercetările nu demonstrează în mod constant că un anumit număr de mese oferă rezultate mai bune în privința greutății corporale.

O persoană poate prefera trei mese consistente, în timp ce alta se poate simți mai bine dacă își împarte hrana în porții mai mici. Important este ca alimentația să acopere nevoile organismului și să poată fi menținută pe termen lung.

Ce se întâmplă dacă sărim peste micul dejun

O întrebare frecventă este dacă renunțarea la micul dejun ajută la slăbit. Răspunsul nu este la fel pentru toată lumea, iar rezultatele studiilor trebuie interpretate cu atenție.

O analiză publicată în 2020 în revista Obesity a reunit șapte studii clinice randomizate, care au inclus 425 de adulți. Cercetătorii au observat că persoanele care au sărit peste micul dejun au slăbit, în medie, cu aproximativ 540 de grame mai mult decât cele care au mâncat dimineața. În același timp, în grupul care a renunțat la această masă a fost observată o creștere a colesterolului LDL.

Studiile au fost de scurtă durată, așa că rezultatele nu demonstrează că omiterea micului dejun este o metodă mai bună de slăbit pe termen lung. Nici nu înseamnă că persoanele care mănâncă dimineața vor lua automat în greutate.

Contează alimentația din întreaga zi. Dacă cineva renunță la micul dejun, dar compensează ulterior prin porții mai mari sau prin gustări bogate în calorii, rezultatul poate fi diferit de cel așteptat.

În schimb, persoanele care nu simt foame dimineața nu trebuie să presupună automat că au o problemă. Dacă își asigură necesarul de nutrienți și nu există recomandări medicale contrare, programul poate fi adaptat propriilor nevoi.

De ce nu este suficient să numărăm mesele

Două persoane pot mânca de trei ori pe zi, dar pot avea obiceiuri alimentare complet diferite. Una poate alege legume, fructe, proteine și cereale integrale, în timp ce cealaltă poate consuma frecvent produse foarte procesate, cu mult zahăr, sare sau grăsimi.

Prin urmare, numărul meselor nu oferă singur o imagine clară asupra calității alimentației, scrie theguardian.com.

O meta-analiză publicată în 2023, care a inclus 16 studii randomizate, a comparat tiparele alimentare cu cel mult trei mese pe zi cu cele care presupuneau patru sau mai multe mese. Cercetătorii nu au identificat un avantaj clar și constant al meselor mai rare în privința greutății și a mai multor indicatori ai sănătății cardiometabolice. Certitudinea dovezilor a fost însă foarte scăzută pentru unele rezultate.

Aceste concluzii arată că nu este suficient să reducem numărul meselor pentru a presupune că alimentația noastră a devenit automat mai sănătoasă.

Contează ce punem în farfurie, cât mâncăm, cât de variată este dieta și dacă obiceiurile noastre ne ajută să ne menținem energia pe parcursul zilei.

Cine poate avea nevoie de un program alimentar diferit

Nevoile alimentare se schimbă în funcție de vârstă, activitate fizică și starea de sănătate. Un program potrivit pentru un adult sănătos nu este neapărat potrivit pentru un copil aflat în creștere sau pentru o persoană în vârstă care are dificultăți în a consuma suficiente alimente la o singură masă.

De asemenea, persoanele care au diabet sau urmează tratamente ce pot influența glicemia trebuie să țină cont de recomandările medicului atunci când își modifică programul meselor. În anumite situații, schimbarea orelor de masă poate necesita și ajustarea tratamentului, care trebuie făcută numai cu îndrumare medicală.

Pentru cei care au un program de lucru solicitant sau practică sport în mod regulat, organizarea meselor poate contribui la menținerea energiei și la recuperarea după efort.

Nu există, așadar, un orar perfect pentru toată lumea. Un program alimentar trebuie să țină cont de nevoile reale ale organismului, nu doar de un obicei transmis din generație în generație.

Trei mese pe zi: tradiție sau necesitate?

Obiceiul de a mânca dimineața, la prânz și seara este rezultatul unei evoluții îndelungate. Programul de muncă, schimbările sociale și dezvoltarea industriei alimentare au contribuit la transformarea celor trei mese într-o rutină pentru milioane de oameni.

Totuși, faptul că acest model este răspândit nu înseamnă că reprezintă singura variantă sănătoasă. Cercetările disponibile nu stabilesc un număr universal de mese care să fie optim pentru fiecare persoană.

Pentru majoritatea oamenilor, o alimentație echilibrată, suficientă și adaptată stilului de viață este mai importantă decât respectarea rigidă a unui anumit număr de mese. În loc să urmeze o regulă fără să se gândească la propriile nevoi, fiecare persoană poate urmări felul în care se simte, calitatea alimentelor consumate și recomandările medicale relevante.