O echipă de cercetători de la Universitatea Nagoya din Japonia a investigat mecanismele din spatele acestei tulburări temporare a somnului. foto: freepik.com Te-ai întrebat vreodată de ce prima noapte într-un hotel sau într-un loc necunoscut pare întotdeauna mai dificilă? Te culci, dar te răsucești în pat și somnul nu este odihnitor. Totuși, de obicei, în noaptea următoare, somnul se îmbunătățește considerabil. Fenomenul, cunoscut sub numele de „efectul primei nopți”, are o explicație biologică și evolutivă fascinantă. Oamenii de știință au recunoscut această tulburare subtilă a somnului O echipă de cercetători de la Universitatea Nagoya din Japonia a investigat mecanismele din spatele acestei tulburări temporare a somnului. Folosind șoareci de laborator, oamenii de știință au descoperit un grup de neuroni care se activează atunci când animalul ajunge într-un mediu nou. Acești neuroni secretă o moleculă numită neurotensină, care menține organismul într-o stare de veghe. Această reacție nu este întâmplătoare: ea are un rol protector, ajutând organismul să rămână alert în fața potențialelor pericole dintr-un mediu necunoscut. Studiul, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, sugerează că somnul perturbat din prima noapte într-un loc nou nu este doar o senzație subiectivă, ci rezultatul unui instinct de supraviețuire. Creierul uman, ca și cel al altor mamifere, acționează ca un „paznic de noapte”: rămâne vigilent până când se asigură că mediul este sigur. Această strategie evolutivă a crescut șansele de supraviețuire ale speciei noastre. De decenii, oamenii de știință au recunoscut această tulburare subtilă a somnului, cunoscută sub numele de „efectul primei nopți”, dar mecanismul cerebral din spatele ei a rămas o enigmă. Mai exact, cercetătorii au identificat că amigdala extinsă, o regiune cerebrală implicată în procesarea emoțiilor și stresului, conține neuroni specializați numiți neuroni IPACL CRF. Acești neuroni se activează atunci când detectează un mediu necunoscut și eliberează neurotensină. Aceasta molecule influențează ulterior o altă regiune a creierului, substanța neagră, care controlează mișcarea și starea de alertă. Citește și: Poziția de somn care îți poate adăuga ani pe chip fără să-ți dai seama Daisuke Ono, autor principal al studiului și lector la Institutul de Cercetare în Medicină a Mediului din cadrul Universității Nagoya, explică: „Această activare neuronală este esențială pentru supraviețuire. Ea menține organismul treaz și vigilent până când se asigură că mediul nou nu prezintă pericole.” Practic, motivul pentru care somnul nostru este mai puțin odihnitor atunci când nu dormim acasă este un mecanism biologic profund înrădăcinat: creierul nostru are grijă să ne protejeze, chiar și atunci când noi doar ne relaxăm într-o cameră de hotel. Este, de fapt, un mecanism de protecție, menit să ajute organismul să rămână alert în fața oricăror potențiale pericole dintr-un teritoriu necunoscut. Distribuie articolul pe: