O simplă mușcătură de căpușă poate avea consecințe neașteptate. foto: keepsmilin4abbie O mușcătură de căpușă pare, de cele mai multe ori, o problemă minoră, însă în anumite situații poate avea efecte surprinzătoare asupra sistemului imunitar. Una dintre cele mai neobișnuite consecințe este apariția sindromului Alpha-Gal, o afecțiune rară care poate transforma consumul de carne roșie într-un risc pentru sănătate. Persoanele afectate pot dezvolta reacții alergice după ce mănâncă produse provenite de la mamifere, chiar dacă anterior le consumau fără probleme. Ce este sindromul Alpha-Gal? Sindromul Alpha-Gal (AGS) reprezintă o alergie alimentară declanșată de o reacție anormală a sistemului imunitar împotriva unei molecule numite galactoză-α-1,3-galactoză, cunoscută simplu drept Alpha-Gal. Această moleculă este prezentă în țesuturile majorității mamiferelor, însă lipsește în mod natural din organismul uman. În anumite regiuni, unele specii de căpușe pot transporta Alpha-Gal în saliva lor. În timpul mușcăturii, molecula ajunge în organismul omului, iar sistemul imunitar poate începe să producă anticorpi împotriva ei. Din acel moment, consumul de carne provenită de la mamifere poate declanșa reacții alergice de intensitate variabilă. Din acest motiv, afecțiunea este cunoscută și sub denumirea de „alergia la carne roșie provocată de căpușe”. Cum apare alergia după mușcătura de căpușă? Spre deosebire de majoritatea alergiilor alimentare, care apar imediat după consum, sindromul Alpha-Gal are un mecanism diferit. După mușcătura căpușei, organismul poate deveni sensibilizat la molecula Alpha-Gal fără ca persoana să observe vreun simptom imediat. Problemele apar ulterior, atunci când persoana consumă carne de mamifer. Deoarece Alpha-Gal este prezentă în aceste alimente, sistemul imunitar reacționează exagerat și eliberează substanțe inflamatorii responsabile de apariția simptomelor alergice. Un aspect neobișnuit este faptul că reacțiile apar, de regulă, la 3-6 ore după masă, ceea ce face ca legătura dintre aliment și alergie să fie uneori dificil de identificat. Ce simptome poate provoca? Manifestările diferă de la o persoană la alta. Unele persoane dezvoltă doar simptome ușoare, în timp ce altele pot suferi reacții severe care necesită intervenție medicală de urgență. Cele mai frecvente simptome includ: urticarie și mâncărimi intense; umflarea buzelor, limbii sau pleoapelor; dureri abdominale, greață și vărsături; diaree; amețeli și stare de slăbiciune; dificultăți de respirație; scăderea tensiunii arteriale; șoc anafilactic, cea mai gravă formă de reacție alergică. Nu toate episoadele sunt identice. O persoană poate avea o reacție ușoară la un moment dat, iar ulterior să dezvolte o alergie mult mai severă. Ce alimente trebuie evitate? După confirmarea diagnosticului, medicul recomandă, de regulă, eliminarea alimentelor provenite de la mamifere, deoarece acestea conțin molecula Alpha-Gal. Printre produsele care pot provoca reacții se numără: carne de vită; carne de porc; carne de miel; carne de capră; carne de vânat; carne de iepure; organe de animale. În funcție de sensibilitatea fiecărui pacient, pot fi necesare restricții și pentru: lapte și produse lactate; gelatină de origine animală; anumite suplimente alimentare; unele medicamente sau produse medicale fabricate din componente provenite de la mamifere. De aceea, persoanele diagnosticate trebuie să citească atent etichetele alimentelor și să discute cu medicul înainte de administrarea unor tratamente noi. Cât de frecvent este sindromul Alpha-Gal? Deși este considerată o boală rară, numărul cazurilor diagnosticate este în creștere în multe țări. Specialiștii cred că afecțiunea este subdiagnosticată deoarece simptomele apar la câteva ore după masă, iar legătura cu mușcătura de căpușă nu este întotdeauna evidentă. Citește și: Ce trebuie să faci imediat după ce descoperi o căpușă pe piele. Pașii recomandați de specialiști Boala apare mai ales la adulți, însă poate afecta persoane de orice vârstă. În același timp, nu toate persoanele mușcate de căpușe vor dezvolta această alergie. Cercetătorii încearcă încă să înțeleagă de ce doar anumite persoane devin sensibile la molecula Alpha-Gal, notează cdc.gov. Cum se stabilește diagnosticul? Diagnosticul este pus de medicul alergolog după evaluarea istoricului medical și a simptomelor pacientului. Investigațiile pot include: examen clinic; discuția despre episoadele alergice și eventualele mușcături de căpușe; analize de sânge pentru identificarea anticorpilor IgE împotriva Alpha-Gal; teste alergologice, atunci când sunt considerate necesare. Un diagnostic corect este important deoarece simptomele pot fi confundate cu alte alergii alimentare sau cu afecțiuni digestive. Există tratament? În prezent, nu există un tratament care să vindece sindromul Alpha-Gal. Controlul bolii se bazează în principal pe evitarea alimentelor și produselor care conțin această moleculă. Persoanele cu risc de reacții severe pot primi recomandarea de a avea permanent asupra lor un auto-injector cu adrenalină, pentru situațiile de urgență. În unele cazuri, sensibilitatea poate scădea în timp, mai ales dacă pacientul nu mai este mușcat din nou de căpușe. Totuși, evoluția diferă de la o persoană la alta și necesită monitorizare medicală. foto: thermofisher Cum poate fi prevenită această afecțiune? Cea mai eficientă metodă de prevenție este evitarea mușcăturilor de căpușe. Specialiștii recomandă: purtarea hainelor lungi în timpul plimbărilor prin păduri, pajiști sau zone cu vegetație înaltă; utilizarea produselor repelente împotriva căpușelor; verificarea atentă a pielii după activitățile în natură; îndepărtarea cât mai rapidă și corectă a căpușelor descoperite pe corp; folosirea tratamentelor antiparazitare pentru animalele de companie, care pot aduce căpușe în locuință. Distribuie articolul pe: