Cum ne afectează vremea extremă creierul?

Schimbările climatice nu înseamnă doar temperaturi mai ridicate sau furtuni mai puternice. Vremea extremă influențează în mod direct și funcționarea creierului uman. Fie că vorbim despre caniculă, frig intens, furtuni violente sau perioade prelungite de secetă, organismul este obligat să depună un efort suplimentar pentru a se adapta. Creierul, fiind centrul de comandă al corpului, este unul dintre organele cele mai sensibile la aceste schimbări.

Cum reacționează creierul la temperaturile foarte ridicate?

Canicula afectează circulația sângelui și echilibrul hidric al organismului. Atunci când temperatura corpului crește prea mult, creierul începe să funcționeze mai puțin eficient. Apar dificultăți de concentrare, scade viteza de reacție, iar memoria de scurtă durată poate fi afectată.

De asemenea, temperaturile ridicate favorizează deshidratarea. Chiar și o pierdere mică de lichide poate reduce capacitatea de atenție și poate provoca dureri de cap, amețeli și oboseală accentuată.

Exemplu: Un elev care susține un examen într-o sală foarte caldă și fără aerisire poate avea dificultăți în a-și aminti informațiile învățate, chiar dacă este bine pregătit. În același timp, un șofer care conduce multe ore pe caniculă poate reacționa mai lent la pericolele din trafic.

Citește și: Europa, sufocată de temperaturi extreme. OMS avertizează că sunt necesare măsuri imediate pentru limitarea pierderilor de vieți omenești

Efectele frigului extrem asupra creierului

Temperaturile foarte scăzute reduc fluxul de sânge către extremități și obligă organismul să economisească energie. Dacă expunerea la frig este îndelungată, creierul primește mai puțin oxigen și glucoză, ceea ce afectează gândirea și capacitatea de luare a deciziilor.

Persoanele expuse la frig intens pot deveni confuze, pot vorbi mai greu și pot lua decizii greșite fără să-și dea seama.

Exemplu: Un turist surprins de o furtună de zăpadă pe munte poate începe să se orienteze cu dificultate și să aleagă trasee periculoase din cauza scăderii performanțelor cognitive provocate de hipotermie.

Furtunile și stresul psihologic

Vremea extremă nu afectează doar corpul, ci și sănătatea mintală. Furtunile violente, inundațiile, incendiile sau uraganele provoacă stres intens și pot activa mecanismul de „luptă sau fugi”. În această situație, creierul produce cantități mari de hormoni ai stresului, precum adrenalina și cortizolul.

Dacă astfel de evenimente sunt repetate sau foarte traumatizante, ele pot contribui la apariția anxietății, depresiei sau a tulburării de stres posttraumatic.

Exemplu: O familie care își pierde locuința în urma unei inundații poate trăi luni întregi cu teamă de fiecare dată când sunt anunțate ploi abundente, chiar dacă pericolul nu mai este imediat.

Schimbările bruște de presiune atmosferică

Mulți oameni afirmă că simt apropierea unei furtuni înainte ca aceasta să înceapă. Deși mecanismele nu sunt complet înțelese, modificările presiunii atmosferice pot influența vasele de sânge și activitatea sistemului nervos, scrie BBC.

Unele persoane experimentează migrene, amețeli, oboseală sau dificultăți de concentrare atunci când vremea se schimbă rapid.

Exemplu: O persoană predispusă la migrene poate observa că durerile de cap apar cu câteva ore înainte de o furtună puternică.

Somnul și vremea extremă

Lipsa odihnei afectează memoria, creativitatea, atenția și controlul emoțiilor. Persoanele care dorm prost mai multe nopți la rând devin mai irascibile și mai puțin productive.

Exemplu: Un angajat care doarme doar câteva ore din cauza caniculei poate face mai multe greșeli la serviciu și poate avea dificultăți în rezolvarea unor probleme simple.

Impactul asupra emoțiilor

Numeroase studii arată că temperaturile extreme influențează starea de spirit. În perioadele foarte călduroase cresc nivelurile de iritabilitate și agresivitate, iar oamenii pot deveni mai impulsivi.

În schimb, perioadele lungi cu vreme rece, întunecată și lipsită de lumină naturală pot favoriza apariția tristeții și a lipsei de energie.

Exemplu: În timpul unui val de căldură, conflictele dintre participanții la trafic sau dintre colegii de serviciu pot deveni mai frecvente deoarece oamenii tolerează mai greu stresul și disconfortul termic.

Cine este cel mai vulnerabil

Nu toate persoanele reacționează la fel în fața vremii extreme. Cele mai expuse sunt:

• copiii, deoarece organismul lor se adaptează mai greu la temperaturi extreme;
• persoanele vârstnice, care își reglează mai dificil temperatura corporală;
• persoanele cu boli cardiovasculare sau neurologice;
• cei care lucrează multe ore în aer liber;
• persoanele care suferă de anxietate, depresie sau alte afecțiuni psihice.

Cum ne putem proteja creierul?

Există câteva măsuri simple care reduc efectele vremii extreme asupra funcționării creierului:

• hidratarea constantă, mai ales în timpul caniculei;
• evitarea expunerii la temperaturi extreme în orele de vârf;
• menținerea unui program regulat de somn;
• alimentația echilibrată, bogată în fructe și legume;
• pauze regulate în timpul activităților solicitante;
• urmărirea avertizărilor meteorologice și adaptarea programului în funcție de condițiile meteo.

Citește și: Ce medicamente pot provoca probleme serioase în timpul caniculei și cine este cel mai vulnerabil