Cum îți strică lumile virtuale și rețelele sociale stima de sine

Cum îți strică lumile virtuale și rețelele sociale stima de sine? Tehnologia aceasta a internetului estompează granițele dintre viața reală și cea digitală, afectând negativ stima de sine, imaginea corporală și sănătatea mintală.

Trăim într-o lume în care devine din ce în ce mai greu să distingem unde se termină realitatea și unde începe viața virtuală. Fie că porți o cască VR pentru a explora identități noi, fie că derulezi fără oprire imagini atent editate pe rețelele sociale, granița dintre autoexprimare și auto-distorsiune devine tot mai difuză.

Studiile din psihologie și neuroștiință arată că, atunci când aceste limite se estompează, stima de sine, imaginea corporală și sănătatea mintală devin vulnerabile.

Cum îți strică lumile virtuale stima de sine

Să o luăm ca exemplu pe Jen, care petrece ore întregi în fiecare săptămână personalizând avatare în comunități de jocuri VR. Ea creează o versiune a sa mereu sigură pe sine și fără cusur. Însă, revenind în viața reală, Jen se simte adesea anxioasă și nemulțumită de propria înfățișare.

Acest disconfort este numit de cercetători „discrepanță de sine” — diferența dintre cine suntem și cine ne dorim sau pretindem că suntem online. Studiile arată că, pe măsură ce acest decalaj crește, cresc și riscurile de anxietate, stimă de sine scăzută și chiar depresie (Hu și colab., 2022).

Fenomenul nu se limitează la gameri. Mulți adolescenți își construiesc profiluri spectaculoase pe Instagram, folosind filtre și editări pentru a atinge un ideal de perfecțiune. În timp, comparația constantă dintre viața reală și identitatea online poate duce la nemulțumire profundă și scăderea valorii de sine.

Disjuncția identitară: riscurile explorării virtuale

Realitatea virtuală oferă oportunități tentante de a „încerca” identități noi. Dar costul psihologic poate fi mare. Un studiu recent pe utilizatori VRChat a arătat că explorarea unor noi persoane virtuale a oferit un impuls temporar de satisfacție și stimă de sine.

Totuși, pentru mulți, experiența a dus în final la pierderea coerenței dintre sinele virtual și cel real, crescând vulnerabilitatea la autoevaluări negative (Yang și colab., 2024).

Sentiment de irealitate: depersonalizare și derealizare

Unii utilizatori ies din experiențe VR imersive simțindu-se detașați de sine sau de lume — simptome cunoscute sub numele de depersonalizare și derealizare. După o sesiune maraton într-un univers digital, Kyra a descris senzația că „viața ei reală părea falsă, iar spațiul virtual era mai viu și mai semnificativ”. Cercetările confirmă aceste relatări: când granița dintre virtual și real este greu de delimitat, simptomele disociative pot crește, iar sentimentul stabil al identității poate avea de suferit (Peckman și colab., 2022).

Și imaginea corporală este afectată. De exemplu Alex: după luni în care a jucat cu un avatar musculos și impecabil, a început să se simtă inadecvat față de propriul corp. Studiile arată că expunerea prelungită la corpuri virtuale idealizate crește nemulțumirea corporală și tulburările de dispoziție, mai ales la persoanele deja vulnerabile (Fardouly și colab., 2015).

Nu doar imaginea de sine devine confuză, ci și memoria. Imaginați-vă un prieten care povestește la cină o întâmplare, doar ca să-și dea seama că s-a petrecut în VR, nu în viața reală. Cercetările confirmă că această confuzie este frecventă: oamenii au din ce în ce mai multe dificultăți în a distinge evenimentele virtuale de experiențele reale, pe măsură ce tehnologiile devin tot mai realiste (Rubo și colab., 2021).

Cum îți strică rețelele sociale stima de sine

Rețelele sociale amplifică aceste efecte. Adolescenții, de exemplu, își compară adesea viața de zi cu zi cu profilurile atent curate ale prietenilor și influencerilor. Ava, o elevă de liceu, spune că se simte „niciodată suficient de bună” după ce vede fotografii perfecte din vacanțe și selfie-uri impecabile. Acest ciclu de comparații ascendente poate crește invidia, anxietatea și nemulțumirea profundă, potrivit Psychology Today.

Chiar și feedbackul pozitiv — like-urile și comentariile — poate crea dependență de validarea externă. Când fotografia atent editată a lui Sam primește mai puține aprecieri decât se aștepta, starea lui de spirit se înrăutățește, consolidând sentimentele de inadecvare.

O meta-analiză a 48 de studii a arătat că expunerea la conținut idealizat și comparațiile ascendente pe social media au efecte negative semnificative asupra stimei de sine, imaginii corporale, bunăstării subiective și sănătății mintale (McComb și colab., 2023). Utilizatorii experimentează frecvent evaluări de sine mai scăzute și emoții mai negative după ce intră în contact cu conținut care îi determină să se compare cu alții „mai avantajați” online.

În plus, poate apărea oboseala digitală după ore întregi de derulare, când oamenii se simt epuizați emoțional și supraîncărcați mental. Pentru unii, acest lucru duce la probleme de somn, mai puțin timp pentru activități sănătoase și un risc crescut de a crede dezinformări, deoarece „filtrele” cognitive sunt epuizate (Ahmed și Rasul, 2023).

Generația Z și milenialii pot fi afectați în mod special, raportând niveluri mai mari de suprastimulare și stres.

Ce poți face?

Menținerea limitelor, practicarea autenticității și retragerea temporară din mediul digital sunt strategii esențiale pentru protejarea sănătății mintale în lumea digitală. Cercetările arată că stabilirea unor limite digitale clare — reducerea timpului pe platforme sau dezactivarea notificărilor — poate reduce semnificativ anxietatea, depresia și stresul (Ahmed, Rasul și colab., 2023; Zubair și colab., 2023).

Practicarea autenticității este la fel de importantă. Studiile privind comparația socială arată că o identitate online care reflectă mai fidel sinele real, nu o persoană idealizată, susține o stimă de sine mai ridicată și o satisfacție mai mare față de viață (Hu și colab., 2022).

În schimb, cei care se concentrează pe „managementul impresiei” sau pe postări tip „reel de momente perfecte” raportează discrepanțe de sine mai mari și se simt mai vulnerabili la emoții negative și presiunea grupului (Feinstein și colab., 2013).

Ia pauză de la social media sau fii autentic!

Pauzele digitale — retragerea temporară din mediile online și implicarea în activități offline — acționează ca un tampon protector împotriva epuizării digitale și a distresului emoțional. Studiile arată că „detoxurile digitale” deliberate pot reduce simptomele depresive și îmbunătăți calitatea somnului și funcțiile cognitive.

De exemplu, Janssen și colab. (2025) au demonstrat că adolescenții care și-au redus intenționat utilizarea rețelelor sociale au înregistrat îmbunătățiri măsurabile ale stării de spirit și rezilienței.

Dovezile solide din psihologie și sănătate publică arată că adoptarea unor obiceiuri digitale conștiente — stabilirea limitelor, asumarea autenticității și capacitatea de a te deconecta — este esențială pentru menținerea sănătății mintale într-o lume tot mai modelată de interacțiunile virtuale.

Citește și: Ce se întâmplă cu corpul tău dacă te joci pe calculator peste 10 ore pe săptămână