Criza „superbacteriilor” s-ar putea agrava, provocând aproape 40 de milioane de decese până în 2050, estimează un studiu

Criza „superbacteriilor” s-ar putea agrava, provocând aproape 40 de milioane de decese până în 2050, estimează un studiu. Numărul deceselor la nivel global cauzate de infecții rezistente la tratamentele medicamentoase ar putea crește cu aproape 70%. Un nou studiu evidențiază și mai mult povara crizei actuale provocate de „superbacterii”.

Cumulativ, între 2025 și 2050, ar putea exista peste 39 de milioane de decese direct atribuite rezistenței antimicrobiene (AMR), potrivit studiului publicat în revista The Lancet.

Criza „superbacteriilor” s-ar putea agrava

Rezistența antimicrobiană apare atunci când agenții patogeni – precum bacteriile sau ciupercile – dezvoltă capacitatea de a rezista medicamentelor create pentru a le elimina.

Organizația Mondială a Sănătății consideră AMR „una dintre cele mai mari amenințări globale la adresa sănătății publice și dezvoltării”, determinată în principal de utilizarea greșită și excesivă a medicamentelor antimicrobiene la oameni, animale și plante, ceea ce favorizează apariția rezistenței.

„Ne așteptăm ca situația să se agraveze,” a declarat autorul principal al studiului, dr. Chris Murray, director al Institute for Health Metrics and Evaluation din cadrul Universității din Washington. „Avem nevoie de o atenție serioasă asupra dezvoltării de noi antibiotice și a gestionării adecvate a acestora pentru a aborda această problemă majoră.”

Adulții în vârstă sunt cei mai afectați

Cercetătorii — din cadrul Global Research on Antimicrobial Resistance Project, Institute for Health Metrics and Evaluation și alte instituții — au analizat decesele și îmbolnăvirile atribuite și asociate cu AMR pentru 22 de agenți patogeni, 84 de combinații agent patogen-medicament și 11 tipuri de infecții, în 204 țări și teritorii, între 1990 și 2021.

Un deces atribuit AMR a fost cauzat direct de aceasta, în timp ce un deces asociat AMR ar fi putut avea o altă cauză agravată de rezistența antimicrobiană. Pentru estimări au fost analizate aproximativ 520 de milioane de înregistrări individuale.

Studiul a arătat că, între 1990 și 2021, decesele provocate de AMR au scăzut cu peste 50% în rândul copiilor sub 5 ani, dar au crescut cu peste 80% în rândul adulților peste 70 de ani — un trend care se preconizează că va continua.

„Aceste tendințe opuse au fost surprinzătoare,” a spus dr. Murray. „Scăderea deceselor la copii se datorează în principal vaccinării, îmbunătățirii apei și sanitației, dar și unor programe de tratament de succes. În același timp, numărul deceselor la persoanele peste 50 de ani crește constant, pe măsură ce populația mondială îmbătrânește și devine mai vulnerabilă la infecții grave.”

MRSA – principala amenințare în creștere

Combinația patogen-medicament cu cea mai mare creștere în termeni de povară asupra tuturor categoriilor de vârstă a fost Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA). Decesele atribuite acestei combinații au crescut de la 57.200 în 1990 la 130.000 în 2021.

Folosind modele statistice, cercetătorii au estimat evoluția AMR până în 2050 în trei scenarii:

• dacă situația actuală se menține;
• dacă se dezvoltă noi antibiotice puternice;
• dacă se îmbunătățește calitatea îngrijirii medicale și accesul la antibiotice.

Previziunile arată că decesele din cauza AMR vor crește până în 2050 dacă nu se iau măsuri pentru îmbunătățirea accesului la tratamente, antibiotice eficiente și îngrijire de calitate.

Se estimează că în 2050:

• decesele globale atribuite AMR ar putea ajunge la 1,9 milioane,
• iar cele asociate AMR la 8,2 milioane.

Lipsa accesului la tratament afectează grav țările cu resurse reduse

Regiunile cele mai afectate vor fi Asia de Sud, America Latină și Caraibe, și Africa subsahariană — zone care, de cele mai multe ori, nu au acces echitabil la îngrijiri medicale de calitate.

„Din păcate, sunt încă multe locuri în care oamenii nu au acces la antibiotice atunci când au nevoie de ele. Dar nu este vorba doar de medicamente — este vorba de un întreg pachet de îngrijire care include, de exemplu, oxigenul medical,” a explicat dr. Murray.

„În multe dintre aceste zone, nici măcar lucruri de bază, cum ar fi oxigenul, nu sunt disponibile. Dacă ai nevoie de terapie intensivă, în majoritatea țărilor cu resurse reduse nu ai acces la astfel de servicii,” a adăugat el.

Într-un scenariu cu îngrijiri mai bune, s-ar putea evita până la 92 de milioane de decese între 2025 și 2050. Într-un scenariu cu noi medicamente antimicrobiene, s-ar putea evita circa 11 milioane de decese.

„Există speranță la orizont”

Samuel Kariuki, de la Kenya Medical Research Institute, a salutat abordarea „inovatoare și colaborativă” a studiului, descriind-o drept „o evaluare cuprinzătoare a impactului AMR asupra lumii”.

Totodată, a avertizat că modelele de prognoză nu iau în considerare apariția unor noi agenți patogeni rezistenți, ceea ce ar putea duce la subestimări.

„Aceste date ar trebui să conducă la investiții și acțiuni țintite pentru a combate provocarea tot mai mare a rezistenței antimicrobiene în toate regiunile lumii,” a scris Kariuki.

Caz real: o viață salvată de terapia cu bacteriofagi

Dr. Steffanie Strathdee, profesor la Universitatea din California San Diego, a relatat experiența soțului său, care a fost salvat în ultimul moment de o infecție cu o superbacterie.

În 2015, în timpul unei croaziere de Ziua Recunoștinței pe Nil, soțul ei, Tom Patterson, a dezvoltat dureri abdominale severe. Ulterior, medicii din Germania au descoperit un abces de dimensiunea unui grepfrut infectat cu Acinetobacter baumannii, o bacterie extrem de rezistentă.

Potrivit studiului, decesele cauzate de bacteriile gram-negative rezistente la carbapeneme (antibiotice de ultimă linie) au crescut cu 89.200 între 1990 și 2021 — mai mult decât orice altă clasă de antibiotice analizată. Tom Patterson a fost salvat printr-un tratament cu bacteriofagi, virusuri care atacă și distrug selectiv bacteriile.

„Terapia cu bacteriofagi este cea mai importantă alternativă la antibiotice și i-a salvat viața soțului meu,” a spus Strathdee. „Fagii pot fi folosiți eficient alături de antibiotice, chiar și în agricultură.”

Este nevoie de acțiune globală coordonată

Studiul oferă speranță că lumea poate reduce povara AMR, însă acest lucru va necesita:

• îmbunătățirea accesului la antibiotice eficiente și îngrijiri medicale de calitate,
• dezvoltarea de noi tratamente,
• promovarea vaccinării și igienei,
• reducerea utilizării antibioticelor în agricultură și mediu.

„Există o speranță reală la orizont,” a încheiat Strathdee. „Dacă am extinde aceste intervenții, am putea reduce dramatic numărul deceselor în viitor.”

Citește și: Consumul de fibre te poate proteja împotriva bacteriilor periculoase