Criză în culturile de cartofi din România: fermierii trag un semnal de alarmă

|Andreea Nicole |
Criză în culturile de cartofi din România: fermierii trag un semnal de alarmă

Criză în culturile de cartofi din România. sursa foto pexels.com

Criză în culturile de cartofi din România: fermierii trag un semnal de alarmă. Producția traversează o perioadă critică, în contextul în care fermierii sunt tot mai aproape de a renunța la această cultură tradițională.

Deși consumul intern rămâne ridicat – peste 100 de kilograme pe cap de locuitor, conform datelor Institutului Național de Statistică – realitatea din teren este una sumbră: prețurile de vânzare sunt sub costurile de producție, iar cererea este în scădere.

Prețuri dezastruoase pentru cartofii timpurii

În județul Dâmbovița, unul dintre cele mai importante bazine legumicole ale țării, piața de gros din Lungulețu este plină de tone de cartofi timpurii care nu își găsesc cumpărători, nici măcar la prețuri extrem de mici.

„Am recoltat două hectare. Restul sunt pe câmp”, spune, dezamăgit, un cultivator local.

În prezent, prețul pe kilogram a scăzut la doar 60 de bani – o sumă care nu acoperă nici pe departe cheltuielile cu forța de muncă sau întreținerea culturilor.

„Cartoful timpuriu de anul ăsta nu s-a recoltat decât în proporție de 20%”, afirmă Elena Vasilescu, consilier în cadrul Direcției Agricole Dâmbovița.

Criză în culturile de cartofi din România

România riscă să rămână fără producția de cartofi. sursa foto pexels.com
România riscă să rămână fără producția de cartofi. sursa foto pexels.com

Cultivatorii de cartofi spun că plata unui singur zilier ajunge la 300 de lei pe zi. Ca să-și permită o echipă pentru două zile de muncă, fermierii ar trebui să vândă cel puțin o tonă de cartofi – un obiectiv greu de atins în condițiile actuale. În plus, seceta și lipsa infrastructurii de irigații adâncesc criza.

„Pentru irigare la un hectar, doar motorină îți trebuie undeva la 150–200 de litri”, explică Rakosi Zoltan, producător din Cernat (Covasna).

Recoltele din zonele aride sunt afectate grav, iar o mare parte dintre cartofi sunt subdimensionați, improprii pentru consum sau vânzare.

Potrivit Ministerului Agriculturii, suprafața cultivată cu cartofi a scăzut în ultimii cinci ani cu peste 25.000 de hectare – o tendință care se accelerează din lipsa unor politici coerente de sprijin.

Sprijinul de minimis, suspendat

Pe fondul acestor dificultăți, agricultorii primesc o nouă lovitură: programul de sprijin de minimis pentru cartoful de consum – în valoare de 200 de euro/hectar – nu va fi acordat.

Decizia, anunțată de Ministerul Agriculturii în luna iunie, a fost justificată prin lipsa fondurilor disponibile, însă fermierii spun că abandonul culturii devine inevitabil în lipsa acestui ajutor esențial.

Deși cartoful este una dintre cele mai consumate legume din România, cultura sa riscă să devină istorie dacă autoritățile nu intervin rapid. Fără sprijin financiar și fără infrastructură de irigații, fermierii locali nu mai pot concura cu importurile ieftine. Criza cartofului devine astfel un simptom al unei agriculturii în suferință, lăsată fără soluții într-un context tot mai neprielnic.

Citește și: Muzeul cartofilor prăjiți din Bruxelles: istorie, bilete ieftine și o surpriză!

Distribuie articolul pe: