Creierul tău are un ritm ascuns iar mințile mai inteligente se sincronizează cu el

Creierul tău are un ritm ascuns iar mințile mai inteligente se sincronizează cu el. Modelele bine acordate de activitate cerebrală sunt legate de capacitatea cognitivă. Când ne concentrăm, schimbăm sarcini sau ne confruntăm cu provocări mentale dificile, creierul începe să își sincronizeze ritmurile interne, mai ales în regiunea midfrontală.

Un nou studiu a descoperit că persoanele mai inteligente prezintă o coordonare mai precisă și mai flexibilă a undelor theta lente în momente-cheie de luare a deciziilor. Folosind înregistrări EEG și teste cognitive, cercetătorii au constatat că nu sincronizarea constantă a undelor cerebrale este cea mai importantă, ci capacitatea creierului de a-și adapta ritmurile dinamic, asemenea unei orchestre bine dirijate.

Această armonie neuronală flexibilă pare să fie un motor ascuns al atenției, raționamentului și inteligenței, potrivit sciencedaily.com.

Creierul tău are un ritm ascuns

Când creierul este supus presiunii, anumite semnale neuronale încep să se miște sincron – asemenea unei orchestre bine repetate. Un nou studiu realizat de Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (JGU) este primul care arată cât de flexibil se ajustează această sincronizare neuronală în funcție de situații și cum această coordonare dinamică este strâns legată de abilitățile cognitive.

„Semnalele specifice din regiunea midfrontală a creierului sunt mai bine sincronizate la persoanele cu capacitate cognitivă mai mare – în special în fazele solicitante ale raționamentului”, a explicat profesoara Anna-Lena Schubert de la Institutul de Psihologie al JGU, autoarea principală a studiului publicat recent în Journal of Experimental Psychology: General.

Cercetătorii s-au concentrat pe zona midfrontală a creierului și pe coordonarea măsurabilă a așa-numitelor unde theta. Aceste unde cerebrale oscilează între patru și opt hertzi și aparțin grupului de frecvențe neuronale lente.

„Tind să apară atunci când creierul este deosebit de solicitat, cum ar fi în timpul gândirii concentrate sau când trebuie să ne controlăm conștient comportamentul”, a spus Schubert, care conduce Laboratorul de Analiză și Modelare a Datelor Complexe la JGU.

Capacitatea de a te concentra chiar și lângă un telefon care sună

Cei 148 de participanți la studiu, cu vârste între 18 și 60 de ani, au efectuat mai întâi teste care evaluau memoria și inteligența, apoi activitatea lor cerebrală a fost înregistrată folosind electroencefalografie (EEG).

Această metodă măsoară semnalele electrice foarte slabe din creier prin electrozi plasați pe scalp și este o tehnică consacrată pentru a obține informații precise despre procesele cognitive. În timpul înregistrării EEG, participanții au finalizat trei sarcini mentale solicitante menite să evalueze controlul cognitiv.

Abilitatea de a se adapta la schimbări

Cercetătorii au fost interesați de abilitatea participanților de a se adapta flexibil la schimbarea regulilor – un aspect esențial al procesării inteligente a informațiilor. De exemplu, participanții trebuiau să apese un buton pentru a decide dacă un număr este par sau impar, iar câteva momente mai târziu, dacă este mai mare sau mai mic decât cinci. Fiecare schimbare de regulă a necesitat o ajustare rapidă a strategiilor mentale – un proces care le-a permis cercetătorilor să observe în timp real cum se coordonează rețelele cerebrale.

Astfel, persoanele cu abilități cognitive mai mari au prezentat o sincronizare deosebit de puternică a undelor theta în momentele decisive, în special în timpul luării deciziilor. Creierele lor erau mai bune la menținerea gândirii intenționate atunci când conta cel mai mult.

„Persoanele cu o conectivitate mai puternică a undelor theta midfrontale sunt adesea mai bune la menținerea concentrării și ignorarea distragerilor – fie că îți vibrează telefonul în timp ce lucrezi, fie că încerci să citești o carte într-o gară aglomerată”, a explicat Schubert.

Un ritm flexibil în creier

Profesoara Schubert a fost deosebit de surprinsă de cât de strâns este legată această coordonare ritmică cerebrală de abilitățile cognitive.

„Nu ne-am așteptat ca relația să fie atât de clară”, a spus ea.

Ceea ce a contat cel mai mult nu a fost sincronizarea continuă, ci capacitatea creierului de a-și adapta ritmul în mod flexibil și contextual – ca o orchestră care urmează un dirijor priceput. Regiunea midfrontală setează adesea tonul în această coordonare, dar colaborează cu alte zone ale creierului.

Această conectivitate midfrontală theta pare a fi deosebit de relevantă în timpul luării deciziilor, dar nu și în fazele pregătitoare de adaptare mentală la reguli noi.

Studiul a vizat să vadă dacă creierul tău are un ritm ascuns

Studiile EEG anterioare despre capacitatea cognitivă au analizat în principal activitatea în regiuni izolate ale creierului. În schimb, acest studiu a abordat problema la nivel de rețea, analizând modul în care diferite zone interacționează pe parcursul mai multor sarcini pentru a identifica modele stabile și generale.

Rezultatele arată că diferențele individuale în capacitatea cognitivă sunt legate de comportamentul dinamic al rețelelor cerebrale.

„Aplicații posibile, cum ar fi instrumentele de antrenament cognitiv bazate pe activitatea cerebrală sau diagnosticele neurologice, sunt încă departe”, a subliniat Schubert. „Dar studiul nostru oferă o bază importantă pentru înțelegerea modului în care funcționează inteligența la nivel neuronal.”

Un studiu de continuare, care caută acum participanți de peste 40 de ani din regiunea Rin-Main, va explora ce factori biologici și cognitivi sprijină în continuare acest tip de coordonare eficientă a creierului și rolul altor abilități cognitive, cum ar fi viteza de procesare și memoria de lucru.

Citește și: Peștele care menține creierul sănătos. Dr. Vlad Ciurea sfătuiește românii să îl consume